Miniştrii de Finanţe din UE cer României reducerea deficitului bugetar

Consiliul miniştrilor de Finanţe a avizat recomandările transmise pe 24 iunie de Comisia Europeană (CE), stabilind obiective similare de reducere a deficitului bugetar şi pentru Ungaria şi Lituania. Polonia şi Letonia trebuie să coboare indicatorul sub pragul de 3% din PIB până în 2012.

"Recomandările privind procedurile de deficit excesiv au fost adoptate", a declarat un oficial UE pentru Reuters.

Procedura de deficit excesiv poate conduce la amenzi pentru ţările din zona euro care încalcă persistent pragul maxim de 3% din PIB, în timp ce sancţiunea cea mai severă pentru statele membre din afara zonei euro este blocarea fondurilor comunitare.

Menţinerea deficitului public sub 3% din PIB reprezintă totodată un criteriu pentru adoptarea euro.

România şi-a asumat, prin acordurile de finanţare încheiate cu FMI şi UE, precum şi prin bugetul revizuit pe 2009, obiective de reducere a deficitului bugetar la 5,1% din PIB în acest an după metodologia europeană de calcul (4,6% după metodologia autohtonă), 4,1% din PIB în 2010 şi, respectiv, sub 3% din PIB în 2011, de la 5,4% din PIB în 2008.

Printre cele mai importante recomandări ale Comisiei Europene privind reducerea deficitului României se numără reducerea cheltuielilor salariale din sectorul public şi reformarea sistemului pensiilor de stat.

În plus, CE a recomandat României să realizeze "paşi concreţi" către consolidarea guvernanţei fiscale şi a transparenţei fiscale, în special prin elaborarea unui cadru bugetar pe termen mediu, înfiinţarea unui consiliu fiscal independent, limitarea numărului de rectificări bugetare ce pot fi realizate anual, implementarea unor reguli fiscale, precum şi restructurarea sistemului de compensaţii salariale din sectorul public.

Comisia a cerut, în plus, îmbunătăţirea eficienţei colectării veniturilor la buget, printr-o reformă a administraţiei taxelor şi lărgirea bazei de impozitare.

Executivul UE a mai solicitat României să consolideze oferta internă a economiei, prin realizarea unor progrese "tangibile" în implementarea reformelor structurale, în special prin creşterea eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice, îmbunătăţirea condiţiilor din mediul de afaceri, abordarea problemei muncii la negru şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, precum şi îmbunătăţirea modului de utilizare a acestor fonduri.