România a susţinut o abordare echilibrată privind viitorul buget al Uniunii Europene şi noile resurse proprii

În cadrul reuniunii, subiectul central a fost reprezentat de actualizarea sistemului de resurse proprii al bugetului UE, care reprezintã aproximativ 90% din veniturile bugetare comunitare.

Comisia Europeană a propus cinci noi resurse proprii: sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, aplicarea unei cote de apel uniforme la greutatea echipamentelor electrice şi electronice din fiecare stat membru care nu este colectatã anual, resursă proprie pentru accizele din tutun şi resursă corporativă pentru Europa.

Ministrul Alexandru Nazare a subliniat că finanţarea bugetului UE trebuie să se bazeze pe principiile echităţii, eficienţei, transparenţei şi simplităţii. În calitatea sa de stat net beneficiar de fonduri europene, România consideră esenţială o distribuţie echitabilă a contribuţiei financiare aferentă resurselor proprii, ţinând cont de nivelul de dezvoltare economică al fiecãrui stat membru.

„Susţinem un buget european sustenabil şi realist, capabil să sprijine priorităţile Uniunii şi să aducă beneficii tangibile cetăţenilor. Este esenţial ca tranziţia verde să nu genereze costuri disproporţionate pentru statele aflate încă în proces de redresare economică”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

Ilie Bolojan, despre discuțiile de la Bruxelles: Am convenit ca România să închidă anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB / Guvernul prezintă vineri rectificarea de buget

Ministrul de Finanţe la Washington: România mizează pe investiții strategice în energie, infrastructură și tehnologie

România a exprimat totodată rezerve privind unele propuneri ale Comisiei, precum introducerea resurselor bazate pe deşeurile electronice sau reducerea costurilor de colectare pentru resursele tradiţionale (taxe vamale).

Referitor la simplificarea procesului legislativ european, România a subliniat nevoia de reducere a poverii administrative şi birocratice, în special pentru întreprinderile mici şi administraţiile publice.

Ministrul Nazare a subliniat că evaluãrile de impact trebuie să reflecte mai bine specificul statelor membre cu economii emergente şi să includă analize diferenţiate, pentru a asigura decizii bazate pe dovezi şi adaptate realităţilor naţionale.

România a sprijinit iniţiativele europene de direcţionare a economiilor către investiţii productive şi a reafirmat susţinerea pentru asistenţa financiară şi sancţiunile impuse Rusiei. Totodată, a menţinut rezerve faţă de noile accize la tutun, menţionând că noile niveluri minime propuse sunt excesive. În acest sens, poziţionarea României a susţinut o abordare graduală şi flexibilă pentru a proteja stabilitatea pieţei şi veniturile bugetare.

„La reuniunea ECOFIN de la Luxemburg am subliniat încă o datã cã România îşi doreşte să fie un partener activ şi respectat la masa deciziilor europene. Avem datoria să ne susţinem ferm interesele, cu argumente solide şi cu o înţelegere realistă a contextului european, dar şi să ne respectãm angajamentele asumate”, a declarat ministrul finanţelor, Alexandru Nazare.