Ponta a venit la BNR pentru a discuta cu Isărescu despre ratele la bănci. La discuţie participă Chiţoiu şi conducerea ASF

Premierul Victor Ponta se află la sediul Băncii Naţionale a României, unde are o discuţie cu guvernatorul Mugur Isărescu, la care participă însă şi ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, precum şi conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

633 afişări
Imaginea articolului Ponta a venit la BNR pentru a discuta cu Isărescu despre ratele la bănci. La discuţie participă Chiţoiu şi conducerea ASF

Ponta a venit la BNR pentru a discuta cu Isărescu despre ratele la bănci. La discuţie participă Chiţoiu şi conducerea ASF (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

 

UPDATE 17:50 - Ponta spune că a discutat cu Isărescu despre ratele la bănci

Înjumătăţirea ratelor la creditele bancare este benefică, deoarece băncilor li se disponibilizează lichiditatea, iar oamenii au bani mai mulţi de cheltuit, a spus premierul Ponta, precizând că a discutat pe această temă cu Isărescu şi punctând că măsurile Guvernului au fost mereu sprijinite de BNR.

"Din punct de vedere bancar, economic, este o măsură benefică, pentru că, pe de-o parte, băncilor li se disponibilizează acea lichiditate, oamenii au bani mai mulţi de cheltuit, asta înseamnă taxe mai multe, TVA şi toate celelalte, şi înseamnă activitate economică. Noi, 2013, am avut creştere pe agricultură, pe creşterea producţiei industriale, şi în 2014 trebuie să mai avem şi consum, adică oamenii să aibă bani de cheltuit", a spus Ponta, după discuţia avută, joi, la sediul Băncii Naţionale a României, cu guvernatorul Mugur Isărescu.

Luni seara, la finalul discuţiilor cu FMI, premierul Ponta a confirmat informaţiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare.

Isărescu a declarat însă, miercuri, că băncile nu ar avea motive prudenţiale sau de afaceri pentru a reeşalona creditele fără restanţe, dar ar putea să aleagă o uşurare a plăţilor pentru clienţii care "gâfâie" şi sunt aproape de neperformanţă.

El a arătat că schema fiscală privind restructurarea creditelor reprezintă un prim pas spre diferenţierea impozitării, prin limita de venit de 1.600 de lei impusă pentru clienţii băncilor care pot beneficia de reducerea impozitului.

Solicitat de presă, la sediul BNR, să comenteze această declaraţie a guvernatorului, conform căruia schema fiscală privind restructurarea creditelor reprezintă un prim pas spre diferenţierea impozitării, premierul a arătat că schema reprezintă un instrument de sprijin, precum alte astfel de instrumente, dar că nu se renunţă la cota unică de impozitare.

Întrebat dacă guvernatorul BNR i-a transmis susţinerea sa în relaţia cu băncile pentru această măsură, Ponta a afirmat că a beneficiat de sprijinul băncii centrale pentru toate măsurile de când este prim-ministru.

Întrebat, totuşi, de ce la discuţii a fost prezentă şi conducerea ASF, premierul a răspuns doar că "pentru alte lucruri" şi că nu despre ratele la bănci a discutat cu aceasta.

Joi, înainte de întrevederea cu şeful Guvernului, Isărescu a arătat că relaţia de cooperare dintre instituţiile de supraveghere din domeniul financiar-bancar trebuie formalizată cât mai repede din punct de vedere legal, iar principala problemă o va reprezenta riscul reputaţional, care poate genera panică în întreg sistemul financiar.

"Legat de ASF. În mod npormal noi trebuie să avem un cadru de cooperare, care este cel european. La nivel europena este Comitetul Europena de Risc Sistemic, despre care am mai vorbit chiar în perioada în care era în formare ASF (...) Acest comitetul naţional de risc sistemic, de data asta, face parte BNR, ASF, şi MFP. În trecut erau cele trei instituii de supraveghere care au dus ulterior la formarea ASF. Din păcate nu avem încă oprdonanţa sau legea care să formalizeze acest lucru, dar în cadrul acestui CERS românesc, să-i zic aşa, comitet româenesc de atacare a riscului pricipala preocupare este cea a schimbului de informaţii şi de experienţă, în măsura în care experineţa supravegherii bancare este semnificativă pentru supravegherea pieţei de capital, de exemplu. Şi evaluarea riscului sistemic, în ce măsură o problemă pentru o zonă, cum este piaţa de capital, are implicaţii în sistemul bancar şi ramificaţii care să ducă risc pentru tot sistemul financiar", a spus Isărescu întrebat cum vede implicaţiile pentru sistemul financiar al situaţiei de la casa de brokeraj Harinvest, în care este implicată şi divizia de brokeraj a unei bănci.

Întrebat dacă amânarea despăgubirii investitorilor de la Harinvest până la finalizarea anchetei demarată la cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară nu ar putea să genereze neîncredere şi în rândul deponenţilor în bănci care sunt asiguraţi de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, guvernatorul BNR a arătat că este de acord cu faptul că orice eveniment din domeniul poate genera un risc reputaţional care să se extindă şi în alte sisteme financiare.

La finele anului trecut, Autoritatea de Supraveghere Financiară a retras autorizaţia de funcţionare a Harinvest, a aplicat amenzi de 618.500 de lei în cazul fraudei şi a interzis mai multor angajaţi să mai activeze pe piaţa de capital între 3 şi 5 ani.

Sancţiunile au fost dispuse de ASF după ce autoritatea a identificat o serie de "aspecte de natură penală" la firma de brokeraj Harinvest, pe care le-a sesizat "organelor de cercetare penală", în urma unui control în care a identificat şi "nereguli în relaţia client-intermediar".

Controlul s-a derulat în perioada 15-27 noiembrie 2013, iar printre primele măsuri luate de ASF la finele lunii noiembrie a fost suspendarea pentru trei luni a activităţii Harinvest şi aplicarea unei amenzi de 6.770 de lei, deoarece firma nu a avut banii necesari pentru decontarea unor tranzacţii intermediate în prima parte a lunii noiembrie. Pentru realizarea decontării, Depozitarul Central a folosit 500.000 de euro din rezerva Fondului de garantare pe care îl administrează, bani pe care, ulterior, i-a recuperat de la Harinvest, firma fiind nevoită să vândă acţiuni din portofoliu pentru a rambursa banii utilizaţi din rezerva fondului de garantare.

ASF a sesizat deja PICCJ - DIICOT cu privire la situaţia SSIF Harinvest.

Activitatea CNVM a fost preluată la finalul lunii aprilie de ASF.

Harinvest a intermediat în primele 11 luni din acest an tranzacţii de 325,5 milioane lei, clasându-se pe locul 13 în topul brokerilor de la BVB, cu o cotă de piaţă de 1,33%. Cele mai mari tranzacţii au fost realizate cu produse structurate, operaţiunile cu aceste titluri însumând 277,3 milioane lei (26,78% pe acest segment).

Firma este controlată de preşedintele CA - Veronel Lungu (30,86%), un membru CA, Ion Antonescu (23,05%), şi alte două persoane fizice, Valentin Cismaru (23,05%) şi Dumitru Crăciunescu (23,04%).

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici