Din cele 37 de jaloane și 38 de ținte incluse în cererea de plată PNRR, România a îndeplinit 34, respectiv 35, scrie publicația maghiară Transtelex.
Celelalte șase nu au fost acceptate deocamdată de Bruxelles.
Problemele privesc folosirea terenurilor statului pentru investiții în energie verde, registrul unic al terenurilor statului, modernizarea rețelei de electricitate și finanțarea firmelor.
Comisia va explica în detaliu de ce a respins aceste angajamente. Guvernul va avea apoi două luni să-și susțină punctul de vedere sau să rezolve problemele. Dacă explicațiile nu sunt convingătoare, valoarea angajamentelor neîndeplinite va fi scăzută din cele 2,67 miliarde de euro.
Banii aprobați nu ajung imediat în țară. Mai întâi trebuie să-și dea avizul Comitetul Economic și Financiar al Consiliului UE, iar apoi Comisia trebuie să adopte decizia de plată.
Precedenta cerere de plată, a patra, de 2,62 miliarde de euro, fusese aprobată în mai fără nicio sumă suspendată.
Comisia Europeană a transmis o evaluare preliminară pozitivă pentru Cererea de plată nr. 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,67 miliarde de euro. Din totalul celor 75 de jaloane și ținte analizate, 69 au fost considerate îndeplinite, în timp ce pentru alte șase Comisia a constatat o îndeplinire parțială.
Mihai Alexandru Ghigiu a subliniat, marți, într-o postare pe Facebook, că rezultatele obținute prin PNRR se reflectă în investiții concrete pentru comunitățile din România.
Printre acestea se numără conectarea a peste 900 de sate la internet de mare viteză, dotarea a cel puțin 4.300 de școli cu laboratoare IT și racordarea la rețea a cel puțin 3.000 MW de capacități de producție a energiei din surse regenerabile.