Preşedintele Klaus Iohannis cere reexaminarea legii care scutea jurnaliştii de la plata impozitului pe venit

Soluţia legislativă a definirii activităţii de jurnalism în cadrul Codului fiscal ridică cel puţin două aspecte problematice, arată solicitarea de reexaminare.

Prima este plasarea unei definiţii ce vizează o noţiune care nu se mai regăseşte în nicio altă normă din cuprinsul Codului fiscal – cu excepţia prevederii nou introduse, şi care vine în contradicţie cu întreaga concepţie normativă a Legii nr. 227/2015. Considerăm că opţiunea legiuitorului de a include în Codul fiscal definiţia legală a activităţii de jurnalism, astfel cum este prevăzută prin legea transmisă la promulgare, se impune a fi reanalizată de către Parlament atât din perspectiva conţinutului normativ al Codului fiscal, cât şi din cea a corelării cu actele normative în materie.

Totodată, în scopul asigurării unei înţelegeri corecte şi a evitării oricăror interpretări greşite, considerăm că este necesar ca această noţiune să fie reanalizată şi sub aspectul sferei sale de cuprindere, care nu poate rămâne exclusiv la nivel infralegal.

Documentul mai arată că susţineri din cuprinsul expunerii de motive, potrivit cărora „mass-media din România se află într-o situaţie economică foarte dificilă” ori că „piaţa mass-media se restrânge atât în privinţa operatorilor, cât şi a forţei de muncă” - chiar dacă sunt reale - nu sunt de natură a suplini fundamentarea soluţiei legislative propuse. Potrivit Legii nr. 24/2000, aceste instrumente de motivare ar fi trebuit să pună în evidenţă existenţa unei evaluări concrete şi reale, susţinute de date/informaţii/statistici concrete, relevante, o apreciere obiectivă a dinamicii sectorului vizat, de natură să justifice instituirea unui alt regim fiscal pentru persoanele ce înregistrează venituri din activitatea de jurnalism.

Totodată semnalăm că o asemenea motivare/evaluare, de natură să contureze, de această dată, raţiunea avută în vedere de legiuitor la instituirea acestei noi reglementări, nu este pusă în evidenţă nici prin documentele şi dezbaterile parlamentare.

„Din această perspectivă, se impune ca dispoziţiile art. unic pct. 2 din legea transmisă la promulgare să fie reanalizate de Parlament pe baza unor date şi analize concrete şi fundamentate, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 24/2000. În plus, în contextul unei accentuate contestări publice chiar din partea destinatarilor normei - care văd această reglementare în relaţie directă cu deontologia jurnalistică - apreciem că reexaminarea soluţiei legislative preconizate ar trebui să se realizeze printr-un dialog real cu toţi actorii implicaţi”.