Probleme în China? Beijingul își fixează cea mai mică țintă de creștere economică din 1991

Deși nivelul este în linie cu așteptările pieței, reprezintă prima retrogradare după ce autoritățile au redus ținta la „în jur de 5%” în 2023. În 2020, China nu a stabilit o țintă de creștere din cauza pandemiei.

Schimbarea indică o acceptare a unui ritm mai lent de creștere, în timp ce Beijingul caută motoare mai sustenabile pentru a înlocui modelul bazat pe investiții alimentate de datorie în imobiliare și infrastructură. Un obiectiv mai jos reduce, de asemenea, presiunea asupra oficialilor de a lansa stimuli agresivi, într-un context de comerț global volatil.

Ținta urmează să fie anunțată oficial joi la Beijing, de premierul Li Qiang, odată cu prezentarea raportului în fața parlamentului. Documentul va include și obiective privind ocuparea forței de muncă și inflația, care vor influența dimensiunea sprijinului fiscal din 2026.

Sesiunea legislativă începe într-un moment în care incertitudinile externe pun la încercare redresarea bazată pe exporturi. Extinderea conflictelor din Orientul Mijlociu riscă să perturbe rutele comerciale și să complice pregătirile pentru un summit între liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, programat „peste câteva săptămâni”, potrivit informațiilor citate.

Exporturile în creștere au contribuit cu o treime la avansul economic de 5% de anul trecut, cea mai mare pondere din 1997, subliniind dependența de cererea externă. Această realitate evidențiază un dezechilibru mai pronunțat, în condițiile în care eforturile de stimulare a consumului intern nu au reușit, până acum, să compenseze impactul prăbușirii pieței imobiliare.

Pe partea fiscală, China a anunțat că va menține raportul deficitului bugetar la un nivel record de 4% din PIB, semnalând disponibilitatea de a păstra „robinetul” cheltuielilor deschis pentru a susține cererea, inclusiv prin împrumuturi guvernamentale.

În același timp, ținta pentru inflația de consum rămâne la 2%, după ce a fost redusă anul trecut pentru a reflecta presiunile deflaționiste. Obiectivul este privit drept un plafon: prețurile de consum au fost stabile în 2025, marcând cea mai slabă inflație din 2009.

Guvernul și-a menținut și obiectivul de a crea peste 12 milioane de locuri de muncă noi, un indicator cheie pentru stabilitatea economică și socială în anul următor.