Rezervele BNR au crescut în decembrie 2017 faţă de noiembrie, dar au scăzut faţă de decembrie 2016
Potrivit BNR, în cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 2,424 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene (1,045 miliarde de euro) şi altele. Tot în noiembrie au avut loc ieşiri de 1,992 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice şi a altor obligaţii externe denominate în valută – inclusiv plata Ministerului Apărării Naţionale în sumă de 766 de milioane de dolari americani aferentă programului de înzestrare HSAM – şi altele.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3.612 miliarde de euro, a mai comunicat BNR.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2017 au fost de 37,106 miliarde de euro, faţă de 36,705 miliarde de euro la 30 noiembrie 2017 şi faţă de 37,905 miliarde de euro la 31 decembrie 2016.
„Plăţile scadente în luna ianuarie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 122 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.
Citeşte şi: BREXIT: Marea Britanie vrea includerea serviciilor financiare în acordul comercial cu UE, deşi negociatorul din partea uniunii a declarat că nu există niciun acord de liber schimb de acest gen
Citeşte şi: Cum va arăta salariul tău de la 1 ianuarie 2018. Calculator complet de salarii, după ce a fost adoptată „Revoluţia Fiscală”. Vezi şi deducerile complete
Citeşte şi: Veniturile Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti au depăşit 1 miliard de lei în 2017
Citeşte şi: Record ruşinos la construcţia de AUTOSTRĂZI în România: 41 de metri de asfalt pe zi, turnaţi în 2017
Citeşte şi: România, strivită între IT-işti, ingineri şi paznici sau videochat. De ce nu vrea nimeni să lucreze pe salariile actuale şi cere cu 1.000 de lei mai mult
Citeşte şi: Şomajul în Europa: Perspective optimiste pentru 2018. Distribuirea locurilor de muncă la nivel comunitar
Citeşte şi: HARTA salariilor pe judeţe: „De ce să mă duc să lucrez la Londra, când mai bine mă duc la Cluj, iar în weekend mă duc la părinţi?“
Citeşte şi: RETROSPECTIVĂ 2017: Piaţa imobiliară şi-a revenit pe creştere, iar preţurile au urcat cu 10%