România a trecut de 8.000 MW consum de energie. Importurile au sărit de 2.000 MW în plină criză energetică
UPDATE La ora 19:48, consumul ajunsese la 8.183 MW, în timp ce producția internă era de numai 5.873 MW.
România avea nevoie de peste 2.300 MW din exteriorul producției interne
La ora 19:48:
- Consum: 8.183 MW
- Producție: 5.873 MW
- Diferență: 2.310 MW
Diferența dintre consum și producție trebuie compensată prin schimburile transfrontaliere și mecanismele de echilibrare ale sistemului. În termeni simpli, România avea în acel moment un necesar echivalent cu aproximativ 28% din consum care nu era acoperit de producția internă afișată.
Știre inițială
Datele platformelor ce urmăresc consumul în timp real arată că, marți, 11 august, la ora 19:50, consumul instantaneu al României ajunsese la 8.063 MW, în timp ce producția internă era de numai 5.873 MW.
Diferența dintre consum și producție era astfel de aproximativ 2.190 MW, necesarul fiind acoperit în principal prin importuri.
Graficul evoluției consumului și producției din ultima lună arată că pragul atins marți seara este peste vârfurile înregistrate în perioada 12 iulie – 11 august, când consumul s-a menținut, în general, sub 7.500-7.700 MW.
Nivelul este ridicat și raportat la estimările făcute de Transelectrica la începutul verii. La sfârșitul lunii iunie, operatorul sistemului estima, în timpul unui episod sever de caniculă, un consum maxim de aproximativ 8.000 MW în orele de vârf de seară.
Importuri de peste 2.000 MW
În jurul orei 19:25, când consumul trecuse deja de 8.000 MW, producția internă era de 5.873 MW, iar România importa aproximativ 2.151 MW. Hidrocentralele furnizau circa 1.483 MW, centralele pe hidrocarburi 1.371 MW, cărbunele 859 MW, iar energia nucleară aproximativ 684 MW.
Situația este cu atât mai importantă cu cât vârful de consum se produce exact în intervalul 19:00-23:00, pentru care Ministerul Energiei a cerut populației, companiilor și instituțiilor publice să reducă voluntar utilizarea energiei până la 31 august.
La 7 august, Ministerul Energiei estima pentru această perioadă un vârf de consum de 7.800-8.000 MW, față de circa 7.000 MW înaintea valului de caniculă. Valoarea de marți seara a depășit astfel inclusiv acest interval de prognoză.
Sistemul energetic, sub presiune
Problema nu este doar creșterea consumului, ci și nivelul redus al producției disponibile. Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost oprită pe 28 iulie din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, iar autoritățile încearcă să mențină în funcțiune Unitatea 2.
În acest context, România se află în stare de alertă energetică la nivel național, instituită pentru 30 de zile începând cu 31 iulie. Guvernul a creat, de asemenea, cadrul prin care Transelectrica poate, în situații critice, să limiteze consumul unor mari consumatori industriali, după utilizarea celorlalte măsuri disponibile. Consumatorii casnici nu sunt incluși în acest mecanism.
Creșterea la peste 8.000 MW arată presiunea exercitată asupra SEN în orele de seară, când producția fotovoltaică scade rapid, iar deficitul trebuie acoperit prin centralele disponibile, stocare și importuri.