România nu mai are energie nucleară, pentru prima dată după 23 de ani din cauza debitului redus al Dunării. Ce resurse acoperă consumul actual

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

UPDATE 13:30 România, exportator net

Potrivit graficelor Transelectrica, oprirea unicului reactor în operare a început la ora 8:00 dimineața și s-a finalizat la ora 11:00.

Datele operatorului național de sistem și transport al energiei electrica arată că producția a fost mai mare decât consumul, cu foarte puține pauze, începând de la miezul nopții, astfel că a fost exportator net în acest interval.

La ora 12:59, consumul României era de 4.656 MW, iar producția, 5.187 MW, astfel că exporta 531 MW.

Sursa: Transelectrica

Știrea inițială

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica.

În ce stadiu e analiza pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să crească nivelul Dunării la Cernavodă? Explicațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, după Comandamentul Energetic: Nu se pune în discuție, sub nicio formă, securitatea aprovizionării, dar rămânem în alertă

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Sursa: Transelectrica

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Începerea opririi controlate a celui ce-al doilea reactor dela Cernavodă a fost anunțată oficial la BVB în jurul orei 07:30.

„SN Nuclearelectrica SĂ anunță că a început, în dimineață zilei de 13 august 2026, manevrele pentru oprirea controlată a Unității 2 a CNE Cernavodă. Decizia de a opri controlat și Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea”, au transmis oficialii producătorului național de energie nucleară

„Oprirea controlată a Unității 2 este realizată cu respectarea procedurilor în astfel de situații, în baza monitorizării stricte a marjelor de siguranță, a echipamentelor și a prognozei INHGA pentru următoarele zile. În funcție de evoluția prognozelor privind nivelul Dunării, specialiștii CNE Cernavodă vor decide reconectarea unităților nucleare, cu prioritizarea tuturor marjelor de securitate nucleară. Menținerea în stare oprită sigură a ambelor unități nu are impact asupra parametrilor de securitate nucleară, implicit personalului, mediului și populației”, se arată în informarea la BVB.

Ce s-a întâmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

• la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
• la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
• la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
• reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.

Știre în curs de actualizare.