Roxana Căliminte, la „ÎN SECURITATE”: „România are oportunităţi mari în energia verde, pe zona de eoliene în Marea Neagră şi producţia locală de gaz, a doua cea mai mare la nivel european”

644 afişări

Roxana Căliminte, secretar general adjunct la GIE (Gas Infrastructure Europe), a prezentat, la „ÎN SECURITATE”, avantajele energiei verzi, cum se va transforma industria energetică în viitor, care vor fi cele mai bune investiţii şi ce avantaje ar putea avea România din această tranziţie.

Roxana Căliminte a declarat că Europa de Nord-Vest va avea până în 2040 o infrastructură de hidrogen de 24.000 de km.

De asemenea, Roxana Căliminte consideră că nu mai este loc pentru cărbune în viitor, iar România are oportunităţi mari de reconversie a minerilor, fiind pe locul trei din cele 27 de state ale Uniunii Europene ca buget de investire într-o tranziţie justă.

Roxana Căliminte spune despre investiţiile în energia verde că Uniunea Europeană pune la dispoziţie un buget fără precedent de 1,8 trilioane de euro pe care noi putem să-i investim când vine vorba de energie doar în tehnologii care de exemplu pot să facă hidrogenul o realitate.

Prezentăm principalele declaraţii ale Roxana Căliminte, joi seara seara, la „ÎN SECURITATE”, alături de Bogdan Nicolae, la Aleph News:

Infrastructura cum o ştim noi nu mai are loc în viitor

Roxana Căliminte: Infrastructura cum funcţionează astăzi, aşa cum o ştim noi, că transportă gaze naturale, combustibili fosili, nu mai are loc în viitor. Aceasta trebuie decarbonizată, cu combustibili curaţi, cu gaze curate, precum hidrogenul, biogazul, biometanul, gazul sintetic. Toate acestea sunt gaze noi, pe care infrastructura de gaze trebuie să demonstreze că este capabilă să le adapteze, să le introducă în infrastructura pe care o operează şi să trimită semnale mai departe instituţiilor europene că au un loc în tranziţia energetică.

Tranziţia energetică

Roxana Căliminte: Tranziţia energetică înseamnă din ce în ce mai multe regenerabile. Deci energie de la vânt, de la Soare, iar misiunea noastră este să vedem cum decarbonizăm acele industrii care nu pot fi electrificate.

Tranziţia la hidrogen

Roxana Căliminte: Infrastructura are avantajul principal că poate conecta producţia cu cererea şi consumul oamenilor. Atunci când vine vorba despre hidrogen, de exemplu, care va fi o componentă esenţială în a decarboniza această infrastructură. Există mai multe feluri în care acesta poate fi transportat. În primul rând, prin folosirea aceleiaşi infrastructuri putem amesteca hidrogen cu gazul natural până la 10%, fără să se dezechilibreze întregul mecanism: compresoare, valve etc. Aceasta este o opţiune de tranziţie, atunci când volumele de hidrogen nu sunt suficient de mari încât să umple o întreagă infrastructură. O a doua variantă de a transporta hidrogen este de a construi conducte dedicate hidrogenului. Sunt foarte similare cu cele pe care le folosim pentru gazul natural astăzi.

Europa de Vest va avea până în 2040 o infrastructură de hidrogen de 24.000 de km

Roxana Căliminte: Trebuie să remarcăm faptul că în momentul de faţă Europa se mişcă cu două viteze. Avem regiunea de NV care deja îşi planifică ca până în 2040 să aibă o infrastructură de hidrogen de 24.000 de km, care să interconecteze 11 ţări, şi avem şi o altă parte a Europei, de exemplu Europa centrală sau de sud, care practic, pentru a decarboniza, primul pas este să elimine cărbunele.

Cărbunele în viitor nu mai are niciun rol

Roxana Căliminte: Cărbunele în viitor nu mai are niciun rol. Drept pentru care rolul infrastructurii de gaze şi cel al gazelor naturale vor creşte foarte mult. Avem suficienţi bani alocaţi de Uniunea Europeană pentru a recalifica personalul acolo, pentru a folosi aceste capacităţi, de exemplu pentru minerit de litiu, care va fi foarte util pentru producţia de baterii. România este pe locul trei din cele 27 de state ale Uniunii Europene ca buget de investire într-o tranziţie justă.

Ce-şi propune Green Deal

Roxana Căliminte: Green Deal îşi propune zero emisii de dioxid de carbon până în 2050 în Europa, adică să eliminăm din ce în ce mai mult dioxid de carbon, adică poluare, iar emisiile care totuşi mai rămân în aer trebuie captate, trebuie băgate în depozite de gaze goale. Acest Green Deal nu este o glumă. Comisia Europeană îşi propune să traducă în lege acest target. Deci practic orice guvern şi oricine vine la conducerea Comisiei Europene până în 2050 nu are voie să se atingă de acest target. Şi noi nu trebuie să mai stăm pe loc, pentru că trebuie să ne propunem paşi clari cum asigurăm aceste zero emisii.

Investiţiile în energia verde

Roxana Căliminte: Investiţiile sunt masive, dar să nu uităm că în pragul - şi sperăm, ieşirea - din pandemia de coronavirus, Uniunea Europeană pune la dispoziţie un buget fără precedent, un buget istoric. Practic pune la dispoziţia noastră un buget de 1,8 trilioane de euro pe care noi putem să-i investim când vine vorba de energie doar în tehnologii care de exemplu pot să facă hidrogenul o realitate.

Polonia, astăzi cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice din Europa

Roxana Căliminte: Aş vrea să adaug faptul că Polonia este pe al doilea loc înaintea noastră de a investi în reconvertirea industriei cărbunelui. Ce ştim despre Polonia astăzi, este că este cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice din Europa. Practic 2% din valoarea exporturilor lor vine din export de baterii, iar până în 2050, Polonia îşi propune să devină cel mai mare producător de baterii de maşini electrice la nivel mondial. Guvernul polonez a investit 300 de milioane de euro în fabrici pentru producţia de baterii.

Introducerea hidrogenului în România

Roxana Căliminte: În primul rând, Guvernul României trebuie să recunoască potenţialul hidrogenului de a fi folosit în procese foarte greu de electrificat, de exemplu în industria de ciment, în producţia de sticlă, în producţia de aluminiu, în transportul de bunuri grele pe distanţe lungi, în generarea electricităţii. Există foarte multe feluri în care putem folosi acest hidrogen. Iar hidrogenul are zero emisii, deci ce trebuie pentru Green Deal. Odată ce este recunoscut, investitorii vor recepta aceste semnale şi vor vedea că este o piaţă în creştere.

Roxana Căliminte: Deci banii vor veni din abundenţă. Dar în primul rând, la nivel guvernamental, avem nevoie de un impuls care va da o predictibilitate investitorilor cât şi industriei. Ne mutăm către un hidrogen albastru, cel care vine din gazul natural. Iar România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, deci potenţial este. Ulterior, hidrogenul verde. Aceasta este destinaţia finală pentru producţia de hidrogen pentru că vine din resurse verzi.

De ce România este în urma celorlalte state

Roxana Căliminte: În primul rând, ei au înţeles semnalul transmis de Comisia Europeană prin acest Green Deal, iar prin faptul că ei şi-au lansat strategii de hidrogen naţionale, ei confirmă şi aprobă strategia de hidrogen a Comisiei Europene care a fost lansată în iulie anul trecut şi practic au înţeles potenţialul prin care aceste noi tehnologii îl pot aduce în piaţa din respectiva ţară. De exemplu, Germania are un fond de 9 miliarde de euro pe care-l alocă hidrogenului.

Roxana Căliminte: România nu înţelege un lucru. Noi, românii, putem aduce un echilibru Europei prin faptul că atunci când vor fi diferenţe de vreme în NV Europei, de exemplu, iar la noi să spunem că vântul va bătea mai tare, vom putea produce suficient hidrogen pe care în primul şi primul rând trebuie să-l folosim să decarbonizăm economia României, pentru că avem nevoie de o populaţie sănătoasă pentru productivitatea în muncă şi dacă mai rămâne ceva surplus, acesta va putea fi transferat celorlalte ţări.

Investiţii uriaşe în hidrogen

Roxana Căliminte: Avem Consiliul European şi Global al Hidrogenului. Instituţional, la acest nivel se duce discuţia despre hidrogen. Iar ei estimează că în următorii 10 ani vor fi investiţi mai mult de 300 miliarde euro şi România are foarte mulţi bani de la Comisia Europeană prin, de exemplu, Fondul de Recuperare şi Rezilienţă de unde a primit 14,2 miliarde de euro. Suntem pe locul patru în Europa ca sume alocate. Negociatorii pentru România au făcut o treabă excelentă. Ei şi-au terminat treaba. Acum, noi ce facem cu aceşti bani?

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici