Rusia vrea să negocieze cu unele ţări europene construirea unui gazoduct, dar exclude Bulgaria

"Sunt sigur că partea rusă este pregătită să discute cu aceste ţări despre ce trebuie să facem şi cum să ieşim din această situaţie", a declarat Cijov pentru agenţia rusă Ria Novosti, potrivit AFP.

Înaltul diplomat a exclus o negociere cu Bulgaria, pe care o consideră "un partener în care nu te poţi încrede".

Astfel, Cijov a numit Serbia, Ungaria şi Austria ca ţări cu care Rusia este dispusă să negocieze, la câteva zile după ce Rusia a decis să renunţe la proiectul South Stream.

Luni, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream, din cauza opoziţiei Bulgariei.

Tot luni, la finalul întâlnirii dintre Putin şi preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc luni la Ankara, Rusia şi Turcia au semnat un acord pentru construirea unui gazoduct care să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia către Turcia, prin Marea Neagră.

"În cele din urmă, gazoductul care va pleca din Turcia nu va fi mai rău decât South Stream, care pornea din Bulgaria, pentru a ajunge la ţările care şi-au manifestat până acum interesul de a primi gaz via South Stream", a afirmat Cijov.

El a precizat că, din Turcia, gazoductul "poate fi îndreptat către orice direcţie".

Proiectul gazoductul South Stream presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale.

Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalţi acţionari erau grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.