Şeful Gărzii Financiare anunţă înfiinţarea unui corp de control privind abuzurile comisarilor

"Fiecare instituţie publică trebuie să-şi creeze o strategie pentru combaterea corupţiei. În politica asta un segment important o are şi politica de personal, care înglobează inclusiv politica de salarizare", a afirmat Ladanyi într-o conferinţă de presă privind activitatea Gărzii Financiare în 2010.

Întrebat dacă salariile reduse ale comisarilor reprezintă unul dintre motivele corupţiei din instituţie, el a spus că nivelul acestora a ajuns în acest an să fie "rezonabil", după includerea stimulentelor în salarii, deşi a admis că veniturile angajaţilor nu s-au modificat.

"Salariile, aşa cum au fost în 2010, în opinia mea erau mici. Anul acesta salariile sunt rezonabile, dar suficient de mari încât să micşoreze tentaţia unor comisari de a primi mită", a spus Ladanyi.

Întrebat ce s-a schimbat în politica salarială în acest an, Ladanyi a răspuns că stimulentele au fost incluse în salarii. El a spus însă şi că veniturile angajaţilor Gărzii Financiare au rămas neschimbate.

Ladanyi a susţinut, miercuri, că există o legătură directă între salariile reduse ale comisarilor şi gradul de corupţie din instituţie, iar aceste constrângeri bugetare ar explica şi "goana" după amenzi a angajaţilor, acestea fiind recompensate prin stimulente.

"În opinia mea există o relaţie directă între veniturile directe încasate de comisari şi gradul de corupţie din Garda Financiară. Cine nu constată această realitate, această relaţie, cred că este rupt de realităţile româneşti", a declarat miercuri Ladanyi.

Oficialul Gărzii Financiare a arătat că anul trecut instituţia avea 1.339 de angajaţi, din care 1.076 ocupau funcţii de execuţie şi 130 de conducere, restul fiind personalul contractual.

Venitul mediu al unui angajat al Gărzii Financiare, incluzând stimulentele de performanţă, a fost în 2010 de 2.170 lei lunar, cea mai mică remuneraţie primită fiind de 1.173 lei, iar cea mai mare de 7.029 lei.