Criza economică era inevitabilă chiar dacă nu ar fi izbucnit pandemia şi războiul

Ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi declanşat pandemia de coronavirus în China? Dar dacă Vladimir Putin nu ar fi invadat Ucraina? Criza economică tot ar fi izbucnit după cum avertizau analiştii economici încă din anul 2019.

3907 afișări
Imaginea articolului Criza economică era inevitabilă chiar dacă nu ar fi izbucnit pandemia şi războiul

Sursa Colaj Foto - Wikipedia Commons/CNN

 

Dezastrul economic în care se află economia globală este cauzat de pandemia de coronavirus şi restricţiilor ce au dus la închiderea afacerilor şi restaurantelor, sistarea comerţului şi criza materiilor prime. O altă cauză este ruperea relaţiilor economice dintre Occident şi Rusia care a invadat Ucraina în 2022 şi a suspendat livrările de gaze către Europa.

Intrăm într-o perioadă critică în care creşterea nivelului de trai şi progresul tehnologic ar putea stagna. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost pandemia de coronavirus şi războiul din Ucraina? 

Recesiunea era inevitabilă, spun cei mai mulţi analişti economici care avertizau încă din 2019 că perioada de prosperitate avea să înceteze. 

Economia este ciclică şi complicată 

Un ciclu economic presupune tranziţia economiei prin patru etape în mod ciclic.

Cele patru etape ale ciclului sunt expansiunea, apexul (apogeul sau vârful creşterii economice), contracţie, şi urmează în cele din urmă prăbuşirea, ca apoi ciclul să fie reluat din nou.

Factori precum PIB-ul, ratele dobânzilor, ocuparea totală a forţei de muncă şi cheltuielile consumatorilor pot ajuta la determinarea stadiului actual al ciclului economic.

În 1860, economistul francez Clément Juglar a identificat pentru prima dată ciclurile economice care pot dura  de la 7 până la 11 ani.

Joseph Schumpeter, un economist austriac, a susţinut că un ciclu Juglar are patru etape

  1. Extindere - creşterea producţiei şi a preţurilor, scăderea dobânzilor
  2. Criza - prăbuşirea burselor, falimentarea companiilor
  3. Recesiunea - scăderea preţurilor şi producţiei, creşterea dobânzilor
  4. Redresarea - stocurile îşi revin după ce scad preţurile şi veniturile 

Nikolai Dimitrievici Kondratiev, un economist rus, a fost autor al teoriei ciclurilor economice de lungă durată (aşa numitele "cicluri Kondratiev"). El spune că economiile occidentale au cicluri de dezvoltare (boom) pe plan economic şi tehnologic de lungă durată de 50-60 de ani, iar aceste perioade de dezvoltare sunt urmate de recesiune economică şi stagnare. El a asociat întotdeauna revigorarea economică cu o nouă revoluţie industrială.

În istorie sunt cunoscute patru mari revoluţii industriale, cea a cărbunilor şi a aburului din 1765, cea a petrolului şi a maşinăriilor din 1870,  cea a calculatoarelor şi electronicelor din 1969, iar cea de-a patra presupune progresul internetului şi dezvoltarea roboţilor din 2000. 

Fiecare ciclu economic Kondratiev are patru etape:

  1. prosperitate
  2. recesiune
  3. depresiune 
  4. îmbunătăţire

Perioadele de boom şi bust din istoria economică a Statelor Unite ale Americii 

Publicaţia The Balance arată cum întreaga istorie economică a Statelor Unite ale Americii este afectată de ciclul boom/bust  (creştere şi scădere). 

Anii 1929 - 1933 s-au caracterizat ca o perioadă de scădere economică după prăbuşirea bursei, creşterea taxelor şi a şomajului, compromiterea recoltelor din cauza furtunilor de nisip. 

Din 1933 până în 1937 a fost o perioadă de boom economic pentru că preşedintele SUA de atunci,  Franklin D. Roosevelt a pus în funcţiune New Deal - o serie de programe economice care au dus la creştere economică. 

În anii 1973 şi 1979, SUA au traversat criza petrolieră cauzată de embargoul statelor membre OPEC şi prin stagflaţie. 

În anii 1981-1982, SUA au trecut printr-o recesiune, dar a fost rezolvată după ce preşedintele Ronald Reagan a redus rata de impozitare şi a crescut bugetul apărării. 

Recesiunea din 2001 a fost cauzată de prăbuşirea pieţei de valori, scăderea locurilor de muncă din producţia industrială şi creşterea ratelor dobânzilor, agravată de atacurile de la 11 septembrie 2001. 

Dar apoi, a început un nou boom economic datorită bulelor imobiliare. 

Din 2007 a început o nouă recesiune şi marea criză financiară din 2008 a creditelor ipotecare.

Cea mai recentă perioadă de creştere şi prosperitate economică a fost între anii 2009 şi 2020, după ce preşedintele Barack Obama a semnat Legea de recuperare şi reinvestire. 

Perioada de boom economic s-a terminat în 2020 din cauza prăbuşirii economiei de după declanşarea pandemiei de coronavirus, şi agravată de războiul din Ucraina, criza semiconductorilor, criza materiilor prime, criza energetică etc. 

Dar dacă nu ar fi izbucnit pandemia de coronavirus? Dacă Rusia nu ar fi invadat Ucraina şi nu ar fi debutat un nou război rece pe plan economic şi energetic? 

 

Existau semnale din anul 2019 că va începe o nouă criză economică la nivel global 

Când economia americană era în plină expansiune, existau îngrijorări privind declanşarea unei noi recesiuni. 

Vox scria că economişii şi investitorii erau îngrijoraţi că investiţiile în afaceri încetinesc în ciuda reducerilor de taxe făcute de Trump. 

CNN scria în august 2019 că şansele începerii unei recesiuni crescuse cu 38%, iar ritmul de dezvoltare al sectorului serviciilor a fost cel mai slab din ultimii ani. Erau semnale îngrijorătoare pe Wall Street că boom-ul economic va încetini. 

Tot aceeaşi publicaţie arăta că cinci mari puteri economice erau în pericol:

  • Germania care a suferit de vânzarea slabă de automobile la nivel global, avea să asiste la sfârşitul unui deceniu de aur pentru economia sa; 
  • Brexitul a fost o lovitură cumplită pentru Regatul Unit, având prima scădere economică din 2012 încoace;
  • Italia era afectată de productivitatea slabă, şomajul crescut în rândul tinerilor, datoria externă uriaşi şi de tulburările politice (România se regăsea în aceeaşi situaţie după trei ani de guvernare pesedistă cu Liviu Dragnea, deşi avea creştere economică).
  • Mexicul suferea de scăderea investiţiilor, iar Brazilia de şomaj şi producţia slabă pe plan industrial. 

The Washington Post scria în ianuarie 2020, înainte ca pandemia de coronavirus să provoace dezastru, că producţia industrială americană suferise o recesiune uşoară în anul anterior. 

Aşadar, era foarte probabil să fi început o recesiune economică în 2020, dar pandemia de coronavirus şi războiul din Ucraina au agravat-o. 

 

În 2018, Forbes prevestea începerea recesiunii în 2019

Forbes:  "Averea gospodăriilor s-a dublat în ultimii nouă ani, alimentată de cvadruplicarea preţurilor acţiunilor şi de recuperarea completă a valorii locuinţelor de la adâncimile crizei financiare. Pe de altă parte, venitul mediu al gospodăriilor abia a crescut în cei nouă ani, cu o rată sumbră de 7% - o creştere anuală de mai puţin de 1% după inflaţie. Principalul motor al bunăstării financiare a gospodăriilor americane de astăzi este bogăţia, nu venitul. 

Problema cu aceasta este că bogăţia depinde de creşterile şi coborâşurile preţurilor activelor şi, prin urmare, fenomenul bear market poate da o lovitură grea pentru bogăţia gospodăriei. Întrucât veniturile nu sunt suficient de puternice pentru a atenua impactul, o scădere a pieţei poate duce la sărăcirea gospodăriilor, va duce probabil la cheltuieli mai mici. Acest lucru poate duce la o încetinire ciclică şi poate creşte şansele de recesiune", scria Raul Elizalde pentru Forbes în decembrie 2018. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici