Tarom are pe masă un plan de restructurare prin care numărul de salariaţi ar trebui să scadă cu 700

Tarom, operatorul naţional aerian deţinut în continuare de statul român, discută un plan de restructurare care face parte din programul de ajutor de stat de 190 mil. euro obţinut anul trecut, care a menţinut compania pe linia de plutire.

Proiectul de restructurare include patru etape estimate să se deruleze pe 25 de săptămâni, prin care numărul de salariaţi să scadă cu 700, de la 1.492 în februarie 2021.

În 2000 Tarom avea 2.900 de angajaţi, în 2009 - 2.517 angajaţi, iar în iunie 2020 - 1.753 de angajaţi.

Tarom opera la mijlocul anului trecut cu un şef la 9 angajaţi, iar la începutul anului se ajunsese la un şef la 11 angajaţi. Ţinta este să se ajungă la un şef la 16-20 de angajaţi, cum se întâmplă într-o companie competitivă similară.

Tarom a luat anumite măsuri pentru reducerea cheltuielilor: trimiterea în şomaj tehnic a 1.000 de angajaţi prin rotaţie, reducerea activităţii de la 5 zile lucrătoare la 4 zile, cu scăderea corespunzătoare a salariilor, ceea ce a dus în luna decembrie la o economie de 1,425 milioane de lei. Reducerea costurilor cu trainingul angajaţilor, a mai adus o economie de 100.000 de euro. Din reducerea numărului de ore de zbor din anul 2020 s-a realizat o economie de 13 milioane de euro, iar amânarea unor deplasări externe a adus un minus de 1,654 de milioane de euro. Tarom a început să renunţe la o parte din spaţiile închiriate şi a trecut la restructurarea agenţiilor din străinătate şi chiar închiderea lor, proces care se va finaliza în mai 2021. Sunt vizate agenţiile din Austria, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Olanda, Marea Britanie, Spania, Turcia şi Ungaria.

Datorită vânzărilor online a biletelor, închierea agenţiilor de pe teritoriul României a devenit o necesitate, mai ales că ponderea în vânzări a ajuns la 10% din total.

Într-un raport care circulă pe piaţă, referitor la planul de restructurare, Tarom menţionează apetitul scăzut al băncilor pemntru finanţarea companiei, chiar dacă împrumuturile sunt garantate de stat, potrivit ZF.

“O consultare a pieţei, efectuată în vara lui 2020, arătase un interes scăzut pentru finanţarea Tarom, singura ofertă neangajantă, primită de la Unicredit, a plasat costurile de finanţare în zona de ROBORĂ 2,75%. De asemenea, ajutorul de salvare obţinut în aprilie 2020 direct prin Ministerul Finanţelor a avut o dobândă semnificativă de 9,13% la lei, care a fost însă transferată în costuri de restructurare, odată cu depunerea planului către Comisia Europeană.”

În aceste condiţii, Tarom a apelat la o finanţare în euro, care avea o dobândă fixă de 0,9% pe an, oferită de Banca Transilvania, cu 24 de luni perioadă de graţie.

Procesul de restructurare este mai amplu, iar Tarom a decis să facă această schimbare “prin paşi mici, implementând soluţii punctuale, ce pot creşte productivitatea muncii şi scăderea timpului de lucru, dar şi preîntâmpinarea pierderii de informaţii încercând e.liminarea flşuxurilor greoaie de informaţii, existente în companie”.

Din cauza pandemiei care a închis graniţele şi a limitat drastic deplasările, companiile aeriene din întreaga lume s-au trezit într-o situaţie fără precedent, fiind ameninţate tot timpul cu falimentul. Germania şi-a salvat compania naţională Lufthansa printr-un ajutor de stat de aproape 10 miliarde de euro, iar KLM-Air France a fost în aceeaşi postură.

În România, guvernul a salvat Tarom şi operatorul Blue Air.