Valul de bani aşteptat după anunţarea programului Fed a trecut pe lângă Europa emergentă

În pofida aşteptărilor ca decizia Fed să extindă şi în estul emergent al Uniunii Europene o creştere a pieţelor cauzată de excesul de lichiditate, monedele Cehiei, Ungariei şi Poloniei au înregistrat doar variaţii uşoare, potrivit unei analize Reuters.

O parte a acestei situaţii se datorează perspectivelor mai slabe de creştere economică în raport cu alte state care concurează pentru aceleaşi fluxuri financiare, precum cele din America Latină sau Asia, unde investitorii anticipează o apreciere a monedelor locale în raport cu dolarul de circa 5% pentru acest an.

Un alt motiv este reprezentat de dobânzile scăzute din regiune. Dobânda de 3,5% din Polonia sau cea de 0,75% din Cehia sunt cu mult sub 10,75% în Brazilia, sau peste 6% în India, Turcia şi Africa de Sud.

Analiştii consideră că temerile legate de criza din zona euro şi datele pozitive privind piaţa muncii din SUA au cauzat aprecierea dolarului, dar au şi stopat un trend de aproximativ o lună, care a condus la aprecierea zlotului şi forintului cu 2% din august.

"Programul de 600 de miliarde de dolari ar fi trebuit să fie un val de bani. Dar acum există mai multe aspecte neclare, astfel că investitorii sunt un pic mai reţinuţi", a declarat analistul Royal Bank of Scotland Tim Ash.

Unul dintre avantajele oferite de pieţele din Europa Emergentă este faptul că acestea au renunţat la controlul capitalurilor odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce statele din America Latină şi Asia se luptă să stăvilească intrările de fonduri care le apreciază monedele şi le afectează exporturile.

Acest avantaj a contat puţin în atragerea ultimului val de bani, notează Reuters. De la decizia Fed din 3 noiembrie, coroana cehă s-a depreciat cu 0,66%, forintul ungar cu 1,07%, în timp ce zlotul a urcat cu 0,53%, iar leul cu 0,4%.

Caracteristicile specifice ale fiecărui stat joacă, de asemenea, un rol important, astfel că, în pofida faptului că regiunea rămâne în urma altor zone emergente, ţările cu îndatorare scăzută şi perspective solide de creştere vor avea performanţe mai bune decât restul.

În Polonia, unde creşterea economică este estimată la 3,5% în acest an, banca centrală ar putea majora dobânda de la minimul record de 3,5% din cauza presiunilor inflaţioniste.

O astfel de decizie va atrage cu siguranţă fonduri ale investitorilor care caută randamente mai ridicate în ţări cu perspective economice şi fundamente fiscale solide, parte a evoluţiei din ultima perioadă, în care banii ieftini din Europa de Vest au favorizat Polonia şi Turcia.

Cehia, denumită de analişti şi "mica Germanie", este considerată un pariu şi mai sigur, dar cu dobânda de politică monetară la 0,75%, coroana oferă doar promisiunea unei aprecieri treptate, bazate pe fundamente economice.

Una din cele mai complicate pieţe este Ungaria, unde guvernul a şocat investitorii cu taxe de criză, mai ales asupra companiilor străine, şi cu planuri de a prelua contribuţiile cetăţenilor la fondurile de pensii private. Aceste măsuri vor limita creşterea economică şi vor avea un impact negativ asupra credibilităţii ţării, consideră analiştii.

Ungaria va reuşi, însă, să reducă, anul următor, deficitul bugetar sub pragul de 3% acceptat de Uniunea Europeană. Cu o îndatorare uşor peste media Uniunii, surplus bugetar primar (excluzând plata dobânzilor la datoria de stat) şi dobânzi de 5,25%, mulţi investitori sunt dispuşi să rişte pe termen scurt.

Fără claritate în privinţa problemelor globale, ca instabilitatea financiară a unor ţări din zona euro sau recuperarea SUA, programul de 600 de miliarde de dolari al Fed nu va declanşa un nou aflux de fonduri într-o regiune cu perspective economice şi dobânzi sub cele din Asia şi America Latină, notează Reuters.