Vasilescu: BNR preferă un european la conducerea FMI

Dominique Strauss-Kahn a demisionat joi din funcţia de director general al FMI, după ce a fost arestat la sfârşitul săptămânii trecute la New York, acuzat de tentativă de viol.

Principalii potenţiali succesori ai lui Strauss-Kahn din partea Europei ar putea fi ministrul francez al economiei şi finanţelor, Christine Lagarde, şi guvernatorul Bundesbank, Axel Weber.

De cealaltă parte a baricadei, ţările emergente i-ar putea propune pe Kemal Dervis, fost ministru al economei în Turcia, creditat cu salvarea ţării de la marginea prăpastiei în 2001 printr-un acord cu FMI, Agustin Carstens, actual guvernator al băncii centrale a Mexicului şi fost director general adjunct al FMI în perioada 2003-2006, sau pe Arminio Fraga, considerat unul dintre cei mai de succes preşedinţi ai băncii centrale a Braziliei.

Un alt potenţial candidat ar fi canadianul Mark Carney, şeful Băncii Canadei, al cărui nume a circulat în ultimele zile în presa locală. Alte nume vehiculate în presa internaţională ca posibili înlocuitori ai lui Strauss-Kahn sunt preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, propus de guvernatorul băncii Olandei Nout Wellink, sud-africanul Trevor Manuel, şeful Comisiei Naţionale de Planificare, ministrul finanţelor din Singapore, Tharman Shanmugaratnam şi Montek Singh Ahluwalia, un important consilier pe probleme de economie al premierului indian.

"Sigur că pentru Banca Naţională nu este indiferent cine va fi noul şef al FMI. Sper să fie un european, dar ceea ce vreau să precizez este că acordul nostru cu UE, Banca Mondială şi FMI nu este un acord cu persoane, ci un acord cu o instituţie", a declarat Vasilescu pentru MEDIAFAX.

El a arătat că, indiferent de numele persoanei aflate la conducere FMI, România trebuie să îndeplinească ţintele asumate prin acordul cu instituţia financiară internaţională, cum ar fi reducerea deficitului bugetar şi a inflaţiei.

"În ceea ce priveşte cauzele inflaţiei, repet ceea ce am spus şi în alte împrejurări: ele nu sunt în curtea Băncii Naţionale, ci în alte curţi. De când ne confruntăm cu criza economică, inflaţia nu are nicicum cauze monetare, ci cauze structurale", a continuat Vasilescu.

Consilierul guvernatorului BNR a enumerat printre cauzele aflate în afara politicii monetare creşterea TVA la 24%, întârzierea reformelor structurale în România, dar şi temerile care se nasc privind evoluţia preţului petrolului şi a preţurilor alimentare pe plan internaţional.

Pe de altă parte, reprezentantul BNR a adăugat că vechile teorii privind cantitatea de bani şi inflaţie, care se potrivesc îndeosebi în economiile închise, nu mai sunt de actualitate într-o economie globalitzată, în care şi masa monetară se globalizează.

"Ca să fiu mai explicit, fluxurile şi refluxurile de capital pot să influenţeze masa monetară, iar mai departe masa monetară să influenţeze creşterea preţurilor. Asta nu înseamnă că băncile centrale nu mai pot controla inflaţia în noile condiţii. O controlează, dar eforturile trebuie să fie mari, iar instrumentele folosite mai sofisticate şi mai eficiente", a spus Vasilescu.