Zaţul de cafea ar putea fi folosit în ciment ca înlocuitor pentru nisip. Studiu: Oferă o creştere de 30% a rezistenţei materialului

  • La nivel global, bem peste 2 miliarde de ceşti de cafea în fiecare zi, ceea ce duce la 60 de milioane de tone de zaţ de cafea umed şi uzat în fiecare an
  • Zaţul ce ajunge la gunoi sau în apa de la chiuvetă este însă o resură în multe domenii.
1322 afișări
Imaginea articolului Zaţul de cafea ar putea fi folosit în ciment ca înlocuitor pentru nisip. Studiu: Oferă o creştere de 30% a rezistenţei materialului

Zaţul de cafea ar putea fi folosit în ciment ca înlocuitor pentru nisip. Studiu: Oferă o creştere de 30% a rezistenţei materialului

Doar o mică parte din cele 60 de milioane de tone de zaţ este refolosită - în principal ca îngrăşământ pentru sol. Mult din acest rezid ajunge la gunoi sau în apă. Acolo, la fel ca şi alţi compuşi organici, zaţul de cafea se descompune şi eliberează metan, un gaz cu efect de seră de 25 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în captarea căldurii.

Acum, cercetătorii spun că zaţul de cafea ar putea fi folosit ca material în beton şi chiar l-ar putea face mai rezistent, potrivit unui studiu.

"Ne-am gândit la această idee la o ceaşcă de cafea", spune Rajeev Roychand, cercetător la Facultatea de Inginerie de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia, care a condus studiul.

"Am prăjit cafeaua măcinată uzată în absenţa oxigenului şi am obţinut ceva numit biochar. Atunci când l-am adăugat în beton ca înlocuitor al nisipului, acesta a oferit o creştere de 30% a rezistenţei materialului."

Betonul este fabricat din patru materiale de bază: apă, pietriş, nisip şi ciment. Este cel mai utilizat material de construcţie din lume cu peste 30 de miliarde de tone pe an.

Roychand şi echipa sa au înlocuit parţial nisipul cu biochar - derivat din deşeuri de cafea. Au obţinut cel mai bun rezultat atunci când au înlocuit 15% din nisip şi au prăjit zaţul la 350 de grade Celsius. Betonul rezultat a fost cu 30% mai puternic decât betonul obişnuit la rezistenţa la compresiune - capacitatea materialului de a rezista la o sarcină.

În cazul betonului obişnuit, apa, al doilea element ca volum, este absorbită de ciment în timp, reducând cantitatea de umiditate care se află încă în interiorul betonului, spune Roychand. Acest efect de uscare, cunoscut sub numele de desecare, provoacă contracţii şi fisuri la microscală, slăbind betonul.

Biochar din deşeuri de cafea poate reduce acest proces natural. Când biocharul este amestecat cu betonul, spune Roychand, particulele sale acţionează ca nişte mici rezervoare de apă, distribuite în tot betonul. Pe măsură ce betonul se întăreşte şi începe să se întărească, biocharul eliberează încet apa, rehidratând practic materialul din jur şi reducând impactul contracţiei şi al fisurilor.

Cercetare este încă în fazele de început, dar arată rezultate iniţiale foarte bune. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici