COMENTARIU Adrian Onciu: Baletul desuet al cancelarului Merkel în relaţia cu Rusia şi punerea la zid a proscrişilor din Ungaria, Polonia şi Italia

Partidele conservatoare din Polonia, Ungaria şi Italia, cunoscute în mass-media liberală drept oile negre ale Europei, au anunţat formarea unei alianţe cu intenţia de a contrabalansa politicile de stânga de la Bruxelles. Matteo Salvini şi-a exprimat speranţa extinderii acestei alianţe prin cooptarea unor partide similare din UE, în timp ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a creionat, pe scurt, liniile directoare ale noului pol de dreapta: ”Europa nu poate fi un dictat al celor mai puternici şi mai mari. Susţinem o integrare europeană (…) care respectă suveranitatea naţională, familia, creştinismul şi apărarea valorilor tradiţionale”.

7094 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU Adrian Onciu: Baletul desuet al cancelarului Merkel în relaţia cu Rusia şi punerea la zid a proscrişilor din Ungaria, Polonia şi Italia

Baletul desuet al cancelarului Merkel în relaţia cu Rusia şi punerea la zid a proscrişilor din Ungaria, Polonia şi Italia

Dacă s-ar uni, europarlamentarii celor trei partide ar constitui a doua forţă din Parlamentul European şi ar putea influenţa politica UE, a subliniat Matteo Salvini.

Sigur că perspectiva le dă multora fiori reci pe şira spinării. O Uniune Europeană condusă de conservatori ar arăta complet diferit în raport cu evoluţia blocului comunitar din ultimii ani. În loc de o integrare mai profundă, de tip federalizare, susţinută intens de Germania şi Franţa, statele membre ar beneficia de un plus de suveranitate, cu o uniune axată în mod special pe libera circulaţie a mărfurilor şi a cetăţenilor. Mega-proiectele de mediu gen Green Deal şi-ar pierde brusc din importanţă, ca de altfel şi politicile progresiste asociate mişcărilor BLM, Cancel Culture, #MeToo, Ocupy Wall Street, Dreamers sau cele legate de propaganda LGBT.    

Cum era de aşteptat, nici bine nu s-a încheiat reuniunea de la Budapesta a liderilor Orban, Salvini şi Morawiecki, că au şi început atacurile furibunde la adresa celor trei politicieni. ”La Budapesta, Morawiecki organizează un bloc politic pro-Putin cu Orban şi Salvini. Nu este o păcăleală de 1 aprilie”, a scris pe Twitter liderul PPE, polonezul Donald Tusk.

Folosirea marotei cu Putin pentru discreditarea oponenţilor politici (şi nu numai) a devenit la fel de uzuală în rândul liderilor de la Bruxelles ca întrebuinţarea periei de haine în scopul îndepărtării scamelor. În ţări est-europene ca România sau Polonia orice palide legături (reale sau imaginare) cu regimul de la Kremlin te fac în mod automat indezirabil.

A fost suficient ca Italia şi Ungaria să cumpere vaccinul Sputnik V într-o perioadă în care UE şi-a dovedit neputinţa. Prin alianţa cu cele două ţări, Polonia a fost băgată, forţat, în aceeaşi oală a simpatizanţilor lui Putin. Conservatorii unguri, polonezi şi italieni, acuzaţi de afinităţi cu regimul de la Kremlin, ar reprezenta astfel un pericol iminent pentru democraţiile occidentale şi stabilitatea Europei.

Propaganda liberală de la Bruxelles lasă de înţeles că a avea relaţii normale cu Rusia este un act de-a dreptul criminal.

Pe de altă parte, în ciuda retoricii oficiale, din rândul ţărilor comunitare tocmai Germania este principalul colaborator şi prieten devotat al Rusiei. Nu Italia, Polonia sau Ungaria. Nu conservatorii au sabotat proiectul Nabucco West, care ar fi asigurat independenţa energetică a Europei prin importul de gaze din Azerbaijan. Nu italienii, polonezii şi ungurii au bătut palma cu ruşii pentru gazoductul Nord Stream 2. Nu renegaţii Uniunii le-au propus americanilor, pe sub masă, o şpagă de un miliard de dolari camuflată în investiţii pe teritoriul Germaniei. Nu Orban, Salvini şi Morawiecki s-au opus în 2008 ca Georgia şi Ucraina să primească statutul de ţări candidate la integrarea în NATO. Angela Merkel a făcut-o, în contradicţie cu poziţia Statelor Unite. Nu oile negre ale Europei l-au pus la colţ pe Donald Trump, când acesta a insistat ca membrii NATO să-şi achite obligaţiile financiare faţă de organizaţia transatlantică. Şi, în fine, nu Ungaria, Italia şi Polonia au stabilit, după invadarea Crimeii, ca sancţiunile Uniunii Europene asupra Moscovei să fie mai degrabă simbolice.

În plină criză a campaniei de vaccinare, atunci când existau mari semne de întrebare cu privire la AstraZeneca, Germania a fost la fel de deschisă ca mult-blamatele Ungaria şi Italia pentru eventuala folosire a vaccinului rusesc.

De altfel cancelarul Angela Merkel nu şi-a ascuns absolut deloc simpatiile faţă de regimul de la Kremlin. ”Avem un interes strategic în a menţine bune relaţii cu Rusia. Sunt în favoarea continuării dialogului dintre Rusia, UE şi NATO”, spunea Merkel în 2018, după o întâlnire de lucru cu preşedintele Putin.

Aşadar relaţiile bune cu preşedintele Putin le sunt rezervate doar celor mai merituoşi şi puternici dintre europeni, în frunte cu Germania. Ipocrizia politicienilor de la Bruxelles şi a instituţiilor mass-media arondate este maximă. Mesajul unora ca Donald Tusk sună cam aşa: ”Conservatorii din UE care colaborează cu Putin sunt criminali. Noi, ceilalţi, suntem doar simpli oportunişti”. 

Cel mai bun exemplu de propagandă ieftină rămâne folosirea lui Alexei Navalnîi (considerat pion american în unele medii) drept pretext pentru exercitarea unor presiuni în războiul americano-rus de furnizare de resurse energetice către Uniunea Europeană. Conflictul porneşte de la dorinţa Washington-ului de a exporta gaz lichefiat în Europa, la concurenţă cu gazele naturale ruseşti (mai ieftine!) care urmează a ajunge în Germania prin intermediul Nord Stream 2. Aproape 20 de firme, în special companii de asigurări, au abandonat recent proiectul gazoductului ruso-german finalizat în proporţie de 90 la sută, din pricina temerilor privind sancţiunile Statelor Unite. ”Nord Stream 2 este un proiect nepotrivit pentru Germania, pentru Ucraina şi pentru aliaţii şi partenerii noştri din Europa Centrală şi de Est. Vorbim despre un proiect geopolitic rus care urmăreşte să divizeze Europa şi să slăbească securitatea energetică europeană”, a punctat secretarul de stat american Antony Blinken, fără a ascunde interesul economic direct al Statelor Unite.

Conducta de 2.500 de kilometri proiectată să pornească din Rusia şi să treacă prin apele Mării Baltice are ca punct terminus localitatea Lubmin, din nord-estul Germaniei. ”Am început să închidem centrale nucleare şi eliminăm treptat cărbunele. Dar până în momentul în care vom fi capabili să alimentăm totul cu energie regenerabilă trebuie să răspundem nevoilor energetice ale Germaniei şi ale Europei”, crede Axel Vogt, primarul oraşului Lubmin. Mai mult, politicianul din Germania de est susţine că exercitarea de presiuni politice asupra preşedintelui Putin sunt neavenite. ”Nu ştiu dacă este corect să legăm un caz precum cel al lui Navalnîi, de exemplu, de un proiect precum Nord Stream 2. Faptele, cel puţin aşa cum le înţeleg eu, nu sunt atât de clare, încât să justifice sancţiuni împotriva guvernului rus. Consider că acest caz Navalnîi este prezentat de mass-media mai mult din punctul de vedere al lui Navalnîi, iar argumentele guvernului rus sunt ignorate”, a declarat primarul Vogt pentru Deutsche Welle.

De altfel localnicii intervievaţi în cadrul reportajului DW sunt de aceeaşi părere: ”Navalnîi nu este important, dar Nord Stream este - pentru toată Europa”. Iar primarul Axel Vogt a tras concluzia: ”Nu negăm faptul că noi nu vrem să renunţăm la legăturile strânse cu Rusia. Avem un trecut cu Rusia şi acel trecut nu a fost atât de rău”.

În războiul geopolitic ruso-american, Germania este foarte interesată de protecţia militară asigurată de Washington, însă pare la fel de atrasă de protecţia din punct de vedere energetic oferită de Moscova. Cancelarul Angela Merkel stă astfel cu fundul în două luntri, spre disperarea administraţiei Biden. Iar din când în când Franţa flutură steagul unei Armate Europene ca alternativă la NATO, doar ca să limiteze pretenţiile şi presiunile Statelor Unite în raport cu atitudinea Uniunii Europene faţă de Rusia.

În acest context internaţional, a-i acuza pe conservatorii unguri, polonezi şi italieni să sunt pro-ruşi cu singurul scop de a-i discredita, pare de-a dreptul hilar. Însă politicienii de stânga aflaţi la butoane în birourile de la Bruxelles (sprijiniţi din plin de mass-media arondată) se bazează pe mult tupeu şi multă demagogie, ca şi pe incapacitatea opiniei publice de a observa tabloul complet şi de a discerne adevărul de minciună. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici