Ion Cristoiu: Ne putem apăra interesele naţionale folosind argumentele şi vorbele Europei de azi şi nu argumentele şi vorbele primelor cnezate şi voievodate

  • Ion Cristoiu: Da, e nevoie de un naţionalism românesc. Dar acest naţionalism trebuie să fie în lumea de azi ca rachetele sol- aer achiziţionate de băştinaşii convertiţi la IT ca să tragă cu ele în F-urile americane şi nu ca săgeţile boscorodite de şamani în lupta cu tunurile conchistadorilor.
  • Ion Cristoiu: În decembrie 1937, în plină campanie electorală Dimineaţa şi Adevărul redau întocmai, fără trunchieri şi fără supratitluri isterice, principalele intervenţii ale Căpitanului. Atitudinea era lăsată pe seama comentariilor propriu-zise: editoriale, tablete, notiţe. Un exemplu de profesionalism!
  • Ion Cristoiu: M-am amuzat într-un eseu mai vechi de grija care loveşte societatea noastră după 23 august 1944: Cea de a învăţa limba rusă. În Universul din 3 aprilie 1941 dau peste acest anunţ: „A APĂRUT IN EDITURA ZIARULUI „UNIVERSUL” . CURSUL RAPID (Ediţia a doua) Conversaţii uzuale româno - germane
5305 afișări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Ne putem apăra interesele naţionale folosind argumentele şi vorbele Europei de azi şi nu argumentele şi vorbele primelor cnezate şi voievodate

1. Evident, sînt un naţionalist.

Un naţionalist produs al orgoliului, pentru că nu vreau să trec inferior în faţa unui franţuz sau chiar a unui bulgar.

Sînt însă un naţionalist modern, unul care nu poate fi reperat ca român pe un mare aeroport internaţional.

Sînt însă unii care propăvăduiesc un naţionalism de cădelniţă şi tăciune, de giubea şi barbă neîngrijită, de învăţătoare înfăşurată în tricolor (cum ar fi scris doctorul Ulieru în jurnalul său de rătăcit pe planeta extraterestră România), un naţionalism peste care s-au trecut ciubere de agheasmă.

România e Grădina Maicii Domnului.

România e Noul Ierusalim. România e bucăţica de Rai rîvnită de occidentalii hrăpăreţi şi de ruşii sălbatici.

Palavre şi iar palavre.

Scoase pe gură de cei de pe scenă pentru a-i face pe cei din sală să scoată parale din buzunar. Da, e nevoie de un naţionalism românesc. Dar acest naţionalism trebuie să fie în lumea de azi ca rachetele sol- aer achiziţionate de băştinaşii convertiţi la IT ca să tragă cu ele în F-urile americane şi nu ca săgeţile boscorodite de şamani în lupta cu tunurile conchistadorilor.


Altfel spus, ne putem apăra interesele naţionale folosind argumentele şi vorbele Europei de azi şi nu argumentele şi vorbele primelor cnezate şi voievodate.

E un bun prilej să-i spun la telefon cuiva cu care discut despre candidatura asta bizară că am apreciat la Corneliu Zelea Codreanu tezele sale despre Onoare, despre Demnitate şi nu trăncănelile naţionaliste şovine.
Naţionalismul n-a prins în postdecembrism, pentru c-a fost confiscat de personaje precum Corneliu Vadim Tudor, caricaturi ale lui Avram Iancu şi Corneliu Zelea Codreanu.

 

2. Ziarele Trustului Pauker, Adevărul şi Dimineaţa, sunt în duşmănie făţişă cu Garda de Fier şi cu liderul acesteia, Corneliu Zelea Codreanu. Totuşi, din ele poţi afla aproape toate declaraţiile publice ale Mişcării. În decembrie 1937, în plină campanie electorală Dimineaţa şi Adevărul redau întocmai, fără trunchieri şi fără supratitluri isterice, principalele intervenţii ale Căpitanului. Atitudinea era lăsată pe seama comentariilor propriu-zise: editoriale, tablete, notiţe.

Un exemplu de profesionalism!

3. M-am amuzat într-un eseu mai vechi de grija care loveşte societatea noastră după 23 august 1944: Cea de a învăţa limba rusă. În Universul din 3 aprilie 1941 dau peste acest anunţ:

„A APĂRUT IN EDITURA ZIARULUI „UNIVERSUL”

CURSUL RAPID (Ediţia a doua)

Conversaţii uzuale româno - germane

Profesor D­r VIRGIL TEMPEANU

de la Academia Comercială şi Şcoala Superioară de Război; fost lector la Universitatea din Münch­en. Secretar general al Institutu­lui de Cultură Româno - German,

Epuizarea, în mai puţin de o lună, a primei ediţii a arătat ce necesar a fost acest curs. Ediţia 2-a sporeşte cu nouă capitole utile, uşurează şi completează pe celelalte; iar un indice mobil înlesneşte cetirea, de către germani, a cuvintelor româneşti.

Dăm câteva din capitolele interesantei lucrări:

La gară; pe stradă; în restaurant; la hotel; în tram­vai; în diverse magazine, muzee; în grădina zoolo­gică; la medic; la farmacie; la bancă; la poştă; la ad­vocat, la gară, aeroport, autogaraj; pe vapor; sport; pescuit, etc.

Un capitol special tratează expresiunile uzuale, întrebuinţate în diverse împrejurări. . .

Exemplarul costă numai 60 lei Comenzile se vor adresa ziarului Universul. De vânzare la toate librăriile si chioşcurile ziarului Universul. întrucât s’a tipărit un număr restrâns din această ediţie”.

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici