Ion Cristoiu: Pandemia loveşte în chip periculos pentru stabilitatea ţării clasa de mijloc

Ion Cristoiu afirmă că presa ar trebui să susţină intrarea în politică a oamenilor de succes din privat care vor aduce cu ei nu numai experienţa din domeniile în care s-au afirmat, ci şi un management inteligent prin care banul public nu ar fi cheltuit inutil, aşa cum se întâmplă acum, în timpul pandemiei, când politicienii, în loc să sprjine IMM-urile, au tocat aiurea miliarde de lei.

 Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Un oaspete încîntător la interviurile de pe cristoiuTv a fost Nausica Mircea. Am invitat-o la un dialog joia trecută, 19 noiembrie 2020, nu doar pentru că e candidată la Camera Deputaţilor din partea ProRomânia, în Vrancea, dar şi pentru că e o debutantă în politică. Nausica Mircea e ceea ce se cheamă în România de azi o femeie de succes. Alintarea femeie de succes e deseori folosită de bărbaţi ca o compensaţie pentru o femeie urîtă. În cazul Nauşica Mircea, ea corespunde pe deplin realităţii.

E vorba chiar de o femeie de succes.

Nausica Mircea e o creatoare de modă faimoasă în ţară şi peste hotare. Cum domeniul modei nu intră nici măcar în raza privirii mele intelectuale periferice, despre ea ca o celebritate am aflat, în pregătirea emisiunii, citind site-urile de modă şi nu numai. A primit pînă acum pentru activitatea sa nu mai puţin de douăsprezece premii interne şi internaţionale. A fost desemnată în 2015 designerul anului în România. Pentru mine, care văd în interviul luat unei personalităţi un excelent prilej de a mă iniţia într-un anume domeniu al vieţii, dialogul de joi mi-a dat posibilitatea să aflu multe lucruri pline de învăţăminte despre acest domeniu. Pentru a înţelege mai bine relaţia dintre creaţie şi comerţ din domeniul modei am comparat o colecţie cu o serie de romane semnate de un autor de succes. Zadarnic are el talent, dacă n-are şi piaţă de desfacere. În România pieţele de desfacere pentru colecţiile româneşti de modă sînt limitate. Fabricile noastre de confecţii preferă să lucreze pentru comenzi venite de afară. Un amănunt pitoresc aflat din emisiune a fost acela că moda masculină se efeminizează. Contrariul nu e valabil. Moda feminină nu se masculinizează. În timp ce tot mai mulţi bărbaţi se dau în vînt după fuste (să le poarte, nu să le vîneze!) şi se sulemenesc asemenea unor cocote, femeile preferă să rămînă femei.

Nausica Mircea e şi director de producţie (din 1999) la firma S.C. Certimpex SRL din Focşani. În această ipostază, interlocutoarea mi-a oferit multe amănunte interesante despre domeniul – celebru în Vrancea – al confecţiilor. Ca şi în alte domenii, aici se simte din greu lipsa forţei de muncă bine calificate. Absolvenţii Liceului de Industrie uşoară refuză să se angajeze la Confecţii. Poate şi pentru că salariile sînt mici. Asemenea altor firme, Certimpex s-a adaptat Pandemiei. A produs şi măşti. Sute de mii de măşti. Pentru piaţa internă? Nici vorbă. Pentru străinătate. Pentru Piaţa internă fabrica n-a primit aprobare. Guvernul Ludovic Orban a preferat să importe. Nu de alta, dar importul aduce comisioane babane. Iar comisioanele se împart cu cine trebuie.

Cel mai interesant amănunt dezvăluit de Nausica Mircea a fost că producţia internă de confecţii a fost lovită grav de Pandemie. Nu pentru că lockdownul a redus producţia, ci pentru că restricţiile au făcut ca oamenii să nu mai cumpere îmbrăcăminte. Ce dracu să faci cu o haină sau cu o rochie nouă? Unii nu se mai duc la serviciu. Alţii nu mai merg la restaurant, la teatru, chiar la plimbare.

Am fost atent la această dezvăluire.

De mai mult timp atrag atenţia asupra prăbuşirii treptate, dar inexorabile, a clasei de mijloc în România. Închiderea restaurantelor loveşte nu numai pe proprietarii restaurantului, dar şi pe cei care-l aprovizionau. Pe cel ce aducea vinul. Pe cel ce aducea carnea. Restaurantele, hotelurile, pensiunile fac parte dintr-o uriaşă reţea pe orizontală. Pînă şi firmele de taxi sînt lovite. Pe măsură ce măsurile de restricţie se extind şi se adîncesc, firmele mici şi mijlocii din domeniul consumului sînt grav afectate. Din martie 2020, Guvernul Orban a sporit urieşeşte deficitul bugetar prin împrumutarea a miliarde de euro. Din aceşti bani doar o parte infimă a mers în sprijinirea firmelor mici şi mijlocii lovite de Pandemie. Unde s-au dus miliardele de euro împrumutate?

1) În cheltuielile nesăbuite, făcute cu ochii închişi în domeniul de Sănătate, sub pretextul că ar fi cinic să întrebi de ce nu s-a gîndit cineva şi la cheltuiri chibzuite.

2) În importuri de măşti, ventilatoare, de instrumente sanitare fără alt scop decît îmbogăţirea fabuloasă a camarilei guvernamentale şi a camarilei prezidenţiale. Pe lîngă îmbogăţiţii de război şi îmbogăţiţi de Revoluţie au apărut şi Îmbogăţiţii de Pandemie.

3) În cumpărarea de armament inutil, nu de puţine ori second hand, prin care Klaus Iohannis şi-a cumpărat dreptul de a-şi face de cap ca Preşedinte Faraon fără să fie tras de mînecă.

Experienţa anilor interbelici ne arată că sărăcirea clasei de mijloc poate avea consecinţe social-politice de o rară gravitate. Ca şi înainte de ascensiunea fascismului în interbelic, în 2020, un proprietar de mică sau mijlocie întreprindere – mic-burghez, cum i-ar spune Lenin – dacă sărăceşte peste noapte, e mult mai furios social decît săracul propriu-zis. Mica afacere i-a adus proprietarului o creştere a nivelului de trai. Şi deodată el coboară la nivelul săracului.

Un om obişnuit cu un anume standard de viaţă primeşte sărăcirea ca un dezastru de destin. De aici pînă la fascinaţia faţă de partidele de extremă dreaptă nu mai e mult.

Nausica Mircea are 46 de ani. A lucrat în domeniul privat din 1999. Timp de 21 de ani a stat departe de politică. Sînt şi situaţii în care oamenii de succes din privat intră în politică doar pe perioada campaniei electorale. Dacă nu ajung în Parlament se întorc în domeniul care i-a afirmat. Nausica Mircea a ţinut să mă convingă că indiferent de scorul obţinut la parlamentare ea va rămîne în politică. Putem vorbi – pînă la proba contrarie – de un om venit în politică după 21 de ani de activitate în domenii străine de politică. Nu e singurul caz petrecut cu prilejul acestor parlamentare. Şi PSD, de exemplu, s-a preocupat de atragerea în politică a unor persoane care şi-au văzut de-ale lor pînă acum în spaţiul privat. De USRPLUS, nu mai vorbesc. Aproape toţi candidaţii Alianţei sînt nou veniţi în politică.

E un fenomen care ar trebui sprijinit de întreaga presă.

Cel venit din privat aduce în politică şi prin asta în administrarea domeniului public managementul inteligent. Printre alte lucruri, acest management înseamnă şi grija de a nu cheltui inutil. Ca să nu mai spun că nou veniţii din domeniul privat sînt oameni deja pricopsiţi. Nenorocirea postdecembrismului a stat în apariţia şi înflorirea profesiei de politician. Mulţi s-au lansat în politică deoarece în alte domenii eşuaseră sau nici măcar nu încercaseră. De aici dispoziţia de a face orice pentru a rămîne în funcţii, altfel s-ar alege praful de condiţia lor socială şi materială. Cei veniţi din privat intră în politică lipsiţi de acest sindrom al lăcomiei. De aici posibilitatea ca ei să aducă în politică doar dorinţa de a face politică sub semnul unei provocări de destin. Dacă au reuşit într-un domeniu de ce n-ar reuşi şi în acesta, nou pentru ei, al politicii?

Ion Cristoiu afirmă că presa ar trebui să susţină intrarea în politică a oamenilor de succes din privat care vor aduce cu ei nu numai experienţa din domeniile în care s-au afirmat, ci şi un management inteligent prin care banul public nu ar fi cheltuit inutil, aşa cum se întâmplă acum, în timpul pandemiei, când politicienii în loc să sprjine IMM-urile, au tocat aiurea miliarde de lei”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro