PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Piteşti, oraşul în care comunismul se întoarce: s-a ridicat un monument pentru eroii Securităţii, dar se pregăteşte şi demolarea celularului închisorii

Articolele pe care le-am scris la MEDIAFAX despre monumentul ridicat la Piteşti în cinstea ”eroilor Securităţii” a avut ca efect mai multe proteste civice, precum şi luări de poziţie ”oficiale”.

2255 afișări
Imaginea articolului PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Piteşti, oraşul în care comunismul se întoarce: s-a ridicat un monument pentru eroii Securităţii, dar se pregăteşte şi demolarea celularului închisorii

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Piteşti, oraşul în care comunismul se întoarce: s-a ridicat un monument pentru eroii Securităţii, dar se pregăteşte şi demolarea celularului închisorii

Ultima din cele din urmă a fost un discurs al directorului SRI Eduard Hellvig, care a considerat acţiunea drept ”o greşeală”. Prompt, dar folosind doar afirmaţia directorului SRI, IICCMER a cerut printr-o adresă către Asociaţia Rezerviştilor din SRI de la Piteşti să desfiinţeze monumentul. Anterior, Societatea ”Timişoara” a cerut Primăriei Piteşti acelaşi lucru. Primarul a răspuns că monumentul e amplasat pe un teren care nu aparţine administraţiei locale şi asupra căruia nu au nicio autoritate: ”terenul pe care este amplasat cimitirul menţionat a fost transmis de municipalitate către Ministerul Apărării Naţionale prin Hotărîrea Consiliului Local 114 din 5 iunie 1997.  Precizăm că municipalitatea nu acordă autorizaţii pentru construcţii din interiorul cimitirelor şi ca atare nu este nici în măsură să dispună desfiinţarea unor astfel de edificii”. Cu alte cuvinte, într-un cimitir poţi face orice îţi doreşte inima. Morţii nu protestează. Dar cei vii o pot face – cu atît mai mult, cu cît aceeaşi primările de la Piteşti a dat aviz, de anul trecut, pentru demolarea fostului celular de la Închisoarea Piteşti. ”Fenomenul Piteşti” poate să devină, la propriu, ”tabula rasa”, în vreme ce securiştilor li se nemureşte gloria.

Privatizarea memoriei

La o dată anterioară zilei de 11 ianuarie 2021, cînd apărea în lista publicată online de Primăria Piteşti o aprobare de demolare a Celularului închisorii de la Piteşti, firma Conarg SA, proprietarul acestui corp de clădire, a cerut şi a obţinut fără probleme un Certificat de Urbanism, pentru ”desfiinţarea clădirii” din Strada Negru Vodă, precum şi pentru întocmirea unui Plan de urbanism zonal. În locul Celularului închisorii de la Piteşti, unde s-au petrecut multe din ororile care au făcut înconjurul lumii, proprietarul şi-a propus să ridice un imobil de ”locuinţe colective”. Primăria Piteşti a aprobat, fără niciun fel de obiecţii solicitarea.

Maria Axinte, preşedinta Fundaţiei Memorialul Închisorii Piteşti, organizat în fostul spaţiu administrativ al închisorii, care a fost clasat ca monument istoric din 2009, cunoaşte cel mai bine importanţa şi istoria locului: închisoarea de la Piteşti a fost construită în 1941, fiind cea mai modernă închisoare din ţară la acea vreme. După 1944, aici au fost aduşi deţinuţi politic din întreg spectrul politic. Între 1949 şi 1951, autorităţile comuniste au aplicat aici acţiunea violentă cunoscută drept ”Fenomenul Piteşti”. Peste 600 de studenţi au fost torturaţi pentru a-şi denunţa activităţile anticomuniste, au fost forţaţi să se dezică de familiile şi prietenii lor şi să renunţe la valorile morale. În final, pentru a demonstra că au devenit oameni noi şi că au lăsat trecutul în urmă, erau forţaţi să devină agresori pentru alte victime. Din vara lui 1951, au fost aduşi aici membrii şi sprijinitorii grupului de rezistenţă anticomunistă ”Haiducii Muscelului”, iar mai tîrziu, persoane acuzate de spionaj. Penitenciarul a fost desfiinţat în 1977, iar clădirea a devenit sediul Trustului de Construcţii Industriale din Piteşti. În 1991, Trustul de Construcţii a fost desfiinţat şi din el s-au desprins mai multe companii cu capital privat, ce au în proprietate zone distincte din fosta închisoare. O parte din fostul penitenciar a fost transformată în muzeu memorial de către Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti, o fundaţie privată, în 2014. Acum, o parte (cea mai importantă, deţinută de Comarg SA, cea care adăpostea corpul de celule al închisorii, riscă să fie demolată.

După cum s-a văzut, şi această închisoare comunistă ”s-a privatizat”, după 1989. După acelaşi model, au dispărut, după acelaşi 1989, cele mai multe locuri ale ”geografiei ororilor” din România comunistă. Foste clădiri şi terenuri ale lagărelor de la Canal au intrat, de pildă, cum am mai scris, în mîinile ”rechinilor imobiliari”, care dezvoltă acolo cartiere de blocuri, la periferia staţiunilor de pe litoral. În alte locuri, în Balta Brăilei, de pildă, unde era odinioară lagărul central şi comandamentul lagărelor din întreaga zonă, de la Piatra Frecăţei, a apărut acum o modernă staţie vinicolă, unde se produce un vin local din soiul ”Codreanca”. Închisoarea din Rîmnicu Sărat ar fi devenit fabrică de bolţari şi paleţi de lemn, dacă nu interveneam în 2006, convingînd Ministerul Culturii să o cumpere de la proprietari. Şi aşa mai departe.

A venit acum rîndul corpului principal de clădire al fostului Penitenciar de la Piteşti, unde se afla celularul închisorii, să dispară – chiar după ce în acelaşi oraş s-a ridicat şi inaugurat, cu fastul cuvenit, o troiţă-monument, în cinstea ”eroilor de pe frontul nevăzut” ai Securităţii. Ce să mai zicem? Frumoase discursuri oficiale, despre ”politicile memoriei”, numai că ele ignoră total o parte a acesteia – cea cu privire la crimele comunismului. Dacă la închisoarea de la Piteşti, pe celularul acesteia care riscă acum să fie demolat s-ar fi consumat altfel de drame, decît cele la care au fost supuşi tinerii studenţi numai pentru că au fost de o orientare politică ”incorectă politic” atunci ca şi astăzi, probabil că ”autorizaţiile de demolare” nu ar fi curs atît de rapid şi ”politicile memoriei” despre care atît de frumos ne vorbesc premierul Ciucă şi preşedintele Iohannis, s-ar fi pus în funcţiune.

Piteştiul redevine un fenomen

După ce firma Conarg SA a obţinut aprobarea de demolare, reprezentanţii Fundaţiei Memorialul Închisorii Piteşti s-au mobilizat, încercînd să obţină clasarea întregului complex unde a funcţionat penitenciarul, ca monument istoric, dacă nu pentru a-l transforma în muzeu (o parte a clădirilor sînt în proprietate privată), măcar pentru a împiedica distrugerea lui. În 15 martie 2021, Maria Zărvescu a transmis din partea Fundaţiei către Direcţia Judeţeană Pentru Cultură Argeş ”cererea privind clasarea de urgenţă a întregului imobil al fostei închisori Piteşti, în vederea protejării acestuia de o iminentă demolare”, cu documentaţia relevantă pentru iniţierea clasării. ”Aşteptăm cu interes răspunsul dvs.”, se încheia adresa. Cei de la Piteşti au trimis mai departe hîrtiile la Bucureşti, la Ministerul Culturii, de unde, pe 12 aprilie a sosit răspunsul: ”în şedinţele din luna martie ale Secţiunii de evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi a plenului Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice a fost analizată solicitarea de iniţiere a procedurii de clasare de urgenţă a întregului imobil al Penitenciarului Piteşti – fosta închisoare a deţinuţilor politici, situată în strada Negru Vodă 30, municipiul Piteşti.

Concluzia membrilor Secţiunii de evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice  a fost: Comisia încurajează declanşarea procedurii de clasare de urgenţă şi întocmirea dosarului de clasare conform normelor metodologice”. Membrii plenului comisiei au fost de acord, cu aceleaşi ”încurajări”. Dar în afara lor, nu s-a mai făcut nimic notabil.

Ulterior, în 9 decembrie 2021 cei de la Fundaţia Memorialul Închisorii Piteşti au revenit cu o adresă, în care au menţionat importanţa includerii în clasare a celor două imobile aflate la adresa Str. Negru Vodă nr. 30A, Piteşti (actualmente sediul PNL), respectiv Str. Negru Vodă nr. 30, Piteşti (Centru de resocializare al Penitenciarului Colibaşi), parte a ansamblului fostului penitenciar Piteşti. Neprimind niciun răspuns legat de finalizarea clasării definitive a complexului fostului penitenciar, au mai trimis o adresă în a 23 mai 2022, prin care au transmis ”un întreg dosar cuprinzînd studiul istoric întocmit de fundaţia noastră pentru imobilul fostei închisori din Piteşti, planuri care arată întregul ansamblu al penitenciarului, cercetări şi mărturii legate de funcţionarea penitenciarului, imagini şi documente de arhivă”. Nu au primit niciun răspuns la ultimele două adrese, ”ceea ce ne îngrijorează, dat fiind că este posibil ca, în lipsa clasării definitive a imobilului, oricare dintre proprietari să primească autorizaţia de demolare, respectiv construire”, au menţionat ei.

Presaţi de timp, cei de la Fundaţia Memorialul Închisorii Piteşti au mers mai departe, scriindu-i ministrului culturii Lucian Romaşcanu, singurul îndriduit ca prin ordin de ministru să dispună clasarea acesteia ca monument istoric: ”În contextul solicitării, în 2021, de către unul din proprietarii imobilului fostului penitenciar Piteşti, a avizului de demolare a corpului de clădire aflat în proprietatea sa, considerăm urgentă clasarea întregului complex al fostului penitenciar Piteşti pentru protejarea acestui sit memorial de rezonanţă mondială, cea mai neagră închisoare a dictaturii comuniste, unde studenţii anticomunişti au fost supuşi de autorităţi la chinuri cumplite şi la acţiuni dezumanizante între 1949 şi 1951.

Vă reamintim, clasarea unei părţi a clădirii fostei închisori, în 2009 (momentan proprietatea Fundaţiei Memorialul Închisoarea Piteşti), a survenit în urma pericolului distrugerii acelui corp la vremea respectivă. Acest fapt nu înseamnă, însă, că restul clădirii nu are o importanţă istorică şi memorială majoră, în ciuda modificărilor survenite în timp. Reamintim importanţa deosebită a corpului de clădire din proprietatea Conarg SA (iniţiatorul cererii avizelor de demolare a celularului şi de construcţie a unui nou imobil), precum şi a restului imobilului care nu a fost clasat încă, dată de faptul că în aceste secţii se aflau celulele pentru deţinuţi, folosite aproape exclusiv pentru detenţia politică în perioada Experimentului Piteşti – 1949-1951. Mai mult, zona de subsol (nivel -2) a celularului este păstrată cel mai aproape de starea originală a fostului penitenciar”, îi scria Maria Axinte, preşedinta Fundaţiei Memorialul Închisorii Piteşti în 5 octombrie ministrului Romaşcanu. Deocamdată, fără răspuns.

Disperaţi că sub ochii lor corpul de celule de la Închisoarea Piteşti ar putea să dispară sub lama buldozerelor, cei de la Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti au adresat în aceste zile o scrisoare deschisă ”domnului Klaus Iohannis, Preşedintele României, domnului Nicolae Ciucă, Prim-ministrul României, domnului Lucian Romaşcanu, Ministrul Culturii”, încercînd să salveze de la demolare acest monument unic al represiunii comuniste din România, dar şi din lume.

 În scrisoarea-apel se spune, între altele:

”Într-un moment în care se caută cu dificultate un spaţiu pentru viitorul Muzeu al Ororilor Comunismului, de curînd înfiinţat, în care România a alocat fonduri consistente, prin PNRR, pentru crearea unor muzee centrate pe dictatura comunistă şi în care se încearcă, prin eforturi uriaşe, salvarea şi consolidarea fostei închisori de la Rîmnicu Sărat, aflată într-o stare avansată de degradare, ar fi o crimă permiterea distrugerii unei părţi a fostului Penitenciar Piteşti. Faptul că România consideră necesară înfiinţarea mai multor muzee ale comunismului în perioada următoare reprezintă un semnal al importanţei prezervării acestor martori ai istoriei recente pentru societatea românească şi pentru cultura europeană. În final, reflectăm la gîndul că regimul comunist a permis supravieţuirea clădirii fostei închisori de la Piteşti, chiar dacă dîndu-i diferite utilităţi, şi ne exprimăm îngrijorarea ca tocmai regimul democratic actual să permită distrugerea uneia dintre ultimele închisori comuniste încă existente în România, de notorietate mondială. Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti, în baza clarificărilor expuse mai sus şi alături de semnatarii prezentei scrisori deschise, cerem încă o data să dispuneţi finalizarea procedurii de clasare definitivă a întregului complex al fostei închisori Piteşti din str. Negru Vodă nr. 30, Piteşti”. La aceeaşi adresă, Negru Vodă 30, se află şi sediul filialei locale a Partidului Naţional Liberal. Poate că perspectiva demolării sediului lor, măcar, îi va determina să facă, totuşi, ceva. În ceasul al 12-lea. Cel puţin, să semneze şi ei apelul disperat, pe care Maria Axinte îl adresează preşedintelui Iohannis, premierului Ciucă şi ministrului Romaşcanu şi care de azi este disponibil pe site-ul https://www.petitieonline.com/apel_pentru_salvarea_inchisorii_piteti. În caz contrar, în oraşul unde s-a ridicat o troiţă pentru securişti vom vedea demolîndu-se celularul celei mai cunoscute închisori politice comuniste, prin atrocităţile săvîrşite aici. Piteştiul redevine, într-adevăr, un fenomen – poate definitoriu, pentru noua ”ordine politică” din România. Ţară în care realitatea contrazice, la tot pasul, declaraţiile de intenţie.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici