Alegerile legislative din Olanda: Victorie a partidelor proeuropene, preconizată

Confruntându-se cu o opinie publică tot mai ostilă Bruxelles-ului, liberalii şi laburiştii au fost obligaţi să-şi înăsprească tonul în ceea ce priveşte Europa, evidenţiind însă faptul că Olanda nu poate să lipsească de UE, economia ţării, a cincea din zona euro, fiind îndreptată spre străinătate.

"Europa este, în primul rând, o puternică piaţă, cu o monedă puternică", a susţinut printre altele premierul în exerciţiu Mark Rutte, liderul liberalilor, într-o dezbatere televizată.

Liberalii (VVD) sunt creditaţi în sondaje cu 33-34 de locuri de deputaţi dintre cele 150 (faţă de 31 în 2010), iar laburiştii lui Diederik Samsom (PvdA) sunt cotaţi cu 29-32 de locuri (30 în 2010).

Socialiştii lui Emile Roemer (SP, stânga "dură", 15 locuri în 2010), care se opun integrării europene, sunt creditaţi cu 22-26 de locuri la aceste alegeri legislative, al cincilea scrutin de acest fel din ultimii 10 ani, alegeri organizate ca urmare a demisiilor succesive ale guvernelor înainte de terminarea mandatului.

Guvernul minoritar de centru-dreapta al premierului Mark Rutte a demisionat în aprilie ca urmare a unui dezacord cu aliatul său din parlament, partidul de extemă dreapta PVV al lui Geert Wilders, referitor la bugetul de austeritate pentru a respecta limita europeană de 3% în privinţa deficitului public.

PVV, care a militat pentru ieşirea din UE şi abandonarea monedei unice, ar urma să piardă câteva locuri, raportat la cele 24 obţinute în 2010.

"Se pare că problema-cheie a acestor alegeri este dacă trebuie adus deficitul public la mai puţin de 3% în mijlocul crizei economice şi mai puţin dacă trebuie să rămână (ţara, n.r.) în zona euro", observă banca Crédit Suisse într-o analiză referitoare la alegerile legislative. "Asta se vede în scăderea sprijinului acordat PVV", adaugă sursa anterior citată.

Liberalii doresc să aducă deficitul public sub 3% în 2013 (4,7% în 2011), aşa cum doreşte Bruxelles-ul, prin intermediul unui program de tăieri bugetare, ce prevede, de asemenea, reducerea numărului de funcţionari, dar şi a bugetului alocat ajutorării ţărilor în curs de dezvolare.

Oponenţi ai austerităţii, laburiştii anticipează că vor echilibra bugetul de stat în 2017, fără să acorde prea multă atenţie regulii referitoare la atingerea ţintei de 3% în 2013, impusă de Bruxelles. Doresc investiţii pentru relansarea economiei olandeze, crescând taxele din sectorul financiar şi în cazul veniturilor mai importante.

"Cu alte cuvinte, Olanda va continua austeritatea preconizată de Merkozy (prescurtare rezultată din alăturarea numelor Merkel şi Sarkozy, n.r.) sau se va îndrepta spre linia adoptată de François Hollande?", rezumă Andre Krouwel, politolog la Universitatea Liberă din Amsterdam.

PvdA a dat asigurări că Diederik Samsom, în vârstă de 41 de ani, a avut deja discuţii telefonice cu preşedintele francez, François Hollande, cu privire la criza din zona euro.

Întâmplarea face că miercuri Curtea Constituţională din Germania trebuie să-şi prezinte decizia, considerată crucială pentru zona euro, cu privire la plângerile depuse împotriva mecanismului de salvare european.

"Comisarii europeni pot dormi liniştiţi. Partidul care va câştiga alegerile trebuie să fie proeuropean, ca şi coaliţia ce va rezulta ulterior", afirmă Andre Krouwel.

Niciun partid nu va putea obţine singur peste jumătate din locurile de deputaţi, Krouwel subliniind că mai multe partide trebuie să se asocieze pentru formarea unui guvern.

Varianta ca liberalii şi laburiştii să formeze o coaliţie, cu preţul unor concesii legate de programele electorale, chiar este "posibilă", dă asigurări acesta.