Atentatele din Norvegia: Poliţia exclude existenţa unor complici ai lui Breivik

"Suntem siguri de această concluzie: nimic din elementele dosarului nu sugerează vreo complicitate fizică sau psihologică", a afirmat Kenneth Wilberg, din cadrul poliţiei din Oslo, în cea de-a 27-a zi a procesului extremistului de dreapta, care a ucis 77 de persoane la 22 iulie 2011.

Breivik a spus poliţiei şi într-un manifest ideologic de 1.500 de pagini, publicat pe Internet chiar înaintea atacurilor, că este membru al unei organizaţii paneuropene, Cavalerii Templieri, care ar fi fost creată la Londra în 2002, pentru a proteja Europa împotriva islamului şi multiculturalismului.

Recunoscând că prezentarea era "pompoasă", extremistul de 33 de ani a precizat ulterior că organizaţia avea de fapt şase membri, dând asigurări că alte celule ar putea ataca în orice moment.

"Poliţia nu a găsit dovezi conform cărora Cavalerii Templieri ar exista sub forma evocată de acuzat", a declarat Wilberg, prezentând rezultatele celei mai mari anchete efectuate vreodată în Norvegia, la care au fost mobilizaţi 1.000 de poliţişti.

Citeşte şi: Cum este descris Anders Behring Breivik de către cel mai bun prieten al său din copilărie

El a recunoscut însă în faţa tribunalului din Oslo că poliţia nu a putut determina identitatea celor 8.000 de persoane cărora Breivik a vrut să le trimită manifestul său la 22 iulie şi printre care figurează, conform acuzatului, un alt cavaler templier.

Dintre cei 8.000 de destinatari prevăzuţi, manifestul a fost trimis către o mie de persoane, din cauza unui filtru al furnizorului care limitează amploarea mesajelor trimise.

"Am documentat părţi mari din viaţa lui Breivik, dar nu am identificat complici", a declarat Alf Nissen, de la poliţia criminalistică norvegiană. "Dar teoretic este imposibil să dovedeşti că ceva nu există", a adăugat el.

Citeşte şi: Breivik: Nu voi face apel dacă voi fi declarat responsabil penal

În paralel cu procesul, circa 50 de poliţişti anchetează în continuare atacurile de la 22 iulie 2011.

Breivik a ucis atunci 69 de persoane, majoritatea adolescenţi, deschizând focul asupra tinerilor laburişti reuniţi într-o tabără de vară la Utoeya, după ce a ucis alte opt persoane la Oslo, detonând o bombă în apropierea Guvernului norvegian.

Citeşte şi: Mărturia cutremurătoare a unei supravieţuitoare a lui Breivik. Cum a reuşit să scape cu viaţă