Biden, despre mandatele de arestare cerute de Curtea Penală Internaţională: „Scandaloase... nu există nicio echivalenţă - niciuna - între Israel şi Hamas”

Administraţia Biden a denunţat cu tărie decizia Curţii Penale Internaţionale( CPI) de a solicita mandate de arestare pentru înalţi oficiali israelieni şi lideri Hamas, afirmând că eforturile curţii pun pe picior de egalitate organizaţia teroristă şi un aliat important al SUA. Preşedintele american a precizat că în ciuda a cea ce spune CPI "în Gaza nu există un genocid. Resping acestă idee"

2149 afișări
Imaginea articolului Biden, despre mandatele de arestare cerute de Curtea Penală Internaţională: „Scandaloase... nu există nicio echivalenţă - niciuna - între Israel şi Hamas”

Biden, despre mandatele de arestare cerute de Curtea Penală Internaţională: „Scandaloase... nu există nicio echivalenţă - niciuna - între Israel şi Hamas”

Procurorul CPI, Karim Khan, a declarat luni, într-un interviu exclusiv la CNN, că tribunalul internaţional solicită mandate de arestare pentru oficiali, inclusiv pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu şi liderul Hamas Yahya Sinwar, sub acuzaţia de crime de război şi crime împotriva umanităţii, pentru rolurile lor respective în atacul din 7 octombrie asupra Israelului şi în războiul care a urmat şi care a provocat moartea a zeci de mii de palestinieni.
 
Echipa de procurori solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, împreună cu lideri de top ai Hamas, a declarat Khan.
 
Într-o declaraţie, Biden a calificat anunţurile Curţii Penale Internaţionale drept „scandaloase”.
 
„Permiteţi-mi să fiu clar”, a spus preşedintele Biden în declaraţie, „indiferent ce ar sugera acest procuror, nu există nicio echivalenţă - niciuna - între Israel şi Hamas”.
 
Preşedintele american a adăugat că contrar ce spune CPI "în Gaza nu există un genocid. Resping acestă idee""
 
Anunţul Curţii marchează o premieră. Este pentru prima dată când CPI a solicitat un mandat de arestare pentru liderul unui aliat de top al SUA şi îl plasează pe Netanyahu în compania preşedintelui rus Vladimir Putin şi a fostului dictator libian Moammar Gadhafi - ambii au făcut obiectul unor eforturi de arestare din partea CPI.
 
Nici SUA şi nici Israelul nu sunt membri ai CPI. Dar dacă tribunalul ar acorda un mandat de arestare pentru Netanyahu sau Gallant, decizia ar face extrem de dificil pentru oricare dintre liderii israelieni să călătorească în oricare dintre cele 124 de ţări care sunt parte a tribunalului, inclusiv aliaţi de top ai SUA, precum Marea Britanie şi Germania, ceea ce ar obliga naţiunile membre să coopereze cu eforturile de extrădare. Şi România este membră.
 
Vestea că CPI cere mandate de arestare pentru liderii israelieni a provocat reverberaţii în întreaga lume. Aliaţi apropiaţi ai SUA, cum ar fi Marea Britanie, au declarat că eforturile curţii nu au fost „utile” pentru a se ajunge la o pauză în lupte. Secretarul de stat Antony Blinken a declarat că Statele Unite „resping în mod fundamental” anunţul tribunalului, afirmând că acesta „ar putea pune în pericol” eforturile în curs de a ajunge la o încetare a focului şi la un acord privind ostaticii între părţile aflate în conflict.
 
Oficialii administraţiei Biden au pus, de asemenea, sub semnul întrebării dacă CPI are competenţa de a solicita aceste arestări.

Ce este Curtea Penală Internaţională

Curtea Penală Internaţională de la Haga este prima şi singura curte penală internaţională permanentă. Ea a fost creată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat în 1998 şi intrat în vigoare la 1 iulie 2002. CPI are competenţă asupra crimei de genocid, asupra crimelor de război şi asupra crimelor împotriva umanităţii.
 
Curtea defineşte crimele de război drept “încălcări grave” ale Convenţiilor de la Geneva, acorduri care stabilesc legile internaţionale umanitare care trebuie urmate în timp de război. Aceste încălcări includ atacarea deliberată a civililor şi atacarea ţintelor militare legitime în care victimele civile ar fi “excesive,” au afirmat experţii juridici, citaţi de Reuters. Acordurile sunt menite să îi protejeze pe cei care nu participă la lupte, cum ar fi civili, medici, soldaţi răniţi şi prizonieri de război.
 
România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici