Bulgaria a mizat pe baterii pentru stocarea energiei. Ce se întâmplă în România

Bulgaria are acum aproximativ 100 de sisteme de stocare a energiei, majoritatea construite în ultimii doi ani, scrie Euronews. Unele au fost instalate pe foste platforme industriale sau în foste centrale pe cărbune, folosind infrastructura electrică existentă.

Sistemele BESS, adică instalațiile de stocare în baterii, absorb energia produsă în exces, mai ales de parcurile solare. Electricitatea poate fi apoi livrată în rețea atunci când cererea și prețurile cresc.

Bateriile au devenit o plasă de siguranță în timpul secetei

Avantajul s-a văzut în această vară. Nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat producția unor centrale nucleare și hidrocentrale din Europa de Est. Bulgaria a continuat însă să exporte cantități importante de energie. În iulie și august, exporturile nete au ajuns la aproximativ 830 GWh pe lună, de peste două ori media din mai și iunie.

România a fost unul dintre principalii cumpărători. În iulie, aproape jumătate din energia transferată de Bulgaria către exterior a ajuns în România, valoarea schimburilor fiind estimată la 74 de milioane de euro. Bulgaria avea în septembrie aproximativ 5,7 GW de putere instalată în baterii. Capacitatea este echivalentă cu aproape un sfert din puterea totală de producție instalată a țării.

În 2025, Bulgaria a reprezentat aproximativ 9% din noile capacități europene de stocare în baterii, deși are o pondere mult mai mică în sistemul energetic european.

România a accelerat, dar diferența față de Bulgaria este încă mare

România nu stă însă pe loc. Capacitatea de stocare a crescut foarte rapid în 2026. La 1 septembrie, datele Transelectrica indicau 1.094 MW putere instalată și 2.310 MWh capacitate de stocare în baterii. Cu o lună înainte erau 989 MW și 1.975 MWh.

Creșterea este importantă, dar comparația cu Bulgaria arată încă un decalaj considerabil. Capacitatea operațională românească este de câteva ori mai mică decât cea bulgară. În același timp, România are un număr foarte mare de proiecte în pregătire. Peste 140 de proiecte, cu o capacitate cumulată de aproximativ 9,1 GW, se aflau în stadii avansate de dezvoltare în vara acestui an.

Miza este importantă pentru România deoarece producția solară crește rapid. Bateriile pot prelua energia atunci când producția este mare și o pot restitui seara, când consumul crește. Există însă și limite. Bateriile actuale pot furniza energie, în general, pentru câteva ore. Ele nu pot înlocui o centrală nucleară sau o hidrocentrală care pierde producția pentru o perioadă îndelungată.