Când maşinile sunt folosite drept arme | Atentatul din Barcelona este cel mai recent incident dintr-o serie de atacuri cu vehicule în Europa

Atacul cu vehicul comis joi după-amiază la Barcelona se aseamănă cu atentatele produse în ultimul an în Franţa, Germania, Marea Britanie şi Suedia, cele mai multe inspirate de reţeaua extremistă Stat Islamic.

685 afișări
Imaginea articolului Când maşinile sunt folosite drept arme | Atentatul din Barcelona este cel mai recent incident dintr-o serie de atacuri cu vehicule în Europa

Când maşinile sunt folosite drept arme | Atentatul din Barcelona este cel mai recent incident dintr-o serie de atacuri cu vehicule în Europa

Pe data de 14 iulie 2016, chiar de Ziua Franţei, optzeci şi şase de persoane au fost ucise, iar alte 307 au fost rănite, într-un atac cu un camion comis în oraşul francez Nisa de un simpatizant al reţelei teroriste Stat Islamic. Autorul atacului, un tunisian stabilit de mai mulţi ani în Franţa, a fost împuşcat mortal în timpul atentatului.

Seria atacurilor cu vehicul a continuat cu incidente similare la Berlin, Stockholm, Paris şi Londra.

În decembrie 2016, un tunisian, adept al reţelei teroriste Stat Islamic a intrat intenţionat cu un autocamion în persoanele adunate la un Târg de Crăciun organizat în Berlin, omorând 12 persoane şi rănind alte 56. După mai multe zile de căutări, teroristul este împuşcat mortal în cursul unui schimb de focuri cu poliţia din Italia.

În martie 2017, un islamist a lovit intenţionat cu un vehicul mai multe persoane, în zona Westminster din Londra, atacul, revendicat tot de reţeaua teroristă Stat Islamic, soldându-se cu moartea a cinci persoane, inclusiv o turistă din România. Autorul atacului, un britanic radicalizat, este ucis de forţele de ordine.

Pe 7 aprilie, un uzbek în vârstă de 39 de ani a intrat cu un camion în pietonii aflaţi într-o zonă aglomerată din centrul oraşului Stockholm. În urma atacului au murit cinci persoane, iar alte 14 au fost rănite, inclusiv o româncă. Autorul atacului ar fi încercat să se alăture organizaţiei Stat Islamic în anul 2015.

Situaţia se repetă în Marea Britanie, pe data de 3 iunie, când Londra este din nou scena unui atac cu vehicul. Opt persoane au fost ucise şi 48 au fost rănite în atacurile comise în centrul Londrei, în afară de cei trei presupuşi autori care au fost împuşcaţi mortal de agenţii serviciilor de securitate.

Tot în luna iunie, pe 19 iunie, o persoană a murit şi mai multe au fost rănite după ce un bărbat a intrat în mod deliberat cu o autoutilitară într-un grup de musulmani, în apropierea unei moschei din nordul Londrei. Autorităţile suspectează că a fost vorba de un atac comis ca "răzbunare" după incidentele teroriste islamiste înregistrate în ultimele luni în Marea Britanie.

Tot pe 19 iunie, un adept al reţelei Stat Islamic a murit după ce a intrat cu un vehicul într-o maşină a poliţei în centrul Parisului. Islamistul a fost singura victimă a atacului eşuat.

Pe 9 august, şase militari francezi au fost răniţi, după ce au fost loviţi de un vehicul în suburbia pariziană Levallois-Perret. Autorul, un algerian radicalizat, este prins de poliţie.

În pofida valului de atentate teroriste produse în Europa în ultima perioadă, experţii avertizează că oamenii sunt în mod disproporţionat înfricoşaţi de terorism.

"Cu toată teama pe care terorismul o generează, este aproape sigur că vom muri din altă cauză", explică Profesorul Steven Pinker de la Universitatea Harvard, citat de postul BBC.

"Dar scopul (teroriştilor) este acela de genera multă de notorietate. Nu putem ignora carnajele, iar teroriştii ştiu asta", mai precizează profesorul.

"Aşadar, avem o mulţime de publicitate generată de atacuri oribile, dar care ucid doar o fracţiune din numărul de persoane care mor înecate, în urma căzăturilor sau a bătăilor din baruri", concluzionează Pinker, autorul lucrării The Better Angels of Our Nature: Why Violence Has Declined, în care studiază evoluţia violenţei de-a lungul istoriei.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici