Cehii deschid alegerile europene în Europa Centrală şi de Est, în cea de-a doua zi a scrutinului

Alegătorii din Cehia sunt primii cetăţeni din Europa Centrală şi de Est care votează la alegerile europene, după eşecul suferit joi de populiştii eurosceptici din Olanda în acest scrutin.

64 afișări
Imaginea articolului Cehii deschid alegerile europene în Europa Centrală şi de Est, în cea de-a doua zi a scrutinului

Cehii deschid alegerile europene în Europa Centrală şi de Est, în cea de-a doua zi a scrutinului (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

După ce Olanda şi Marea Britanie au dat startul alegerilor europene, populiştii olandezi conduşi de Geert Wilders au obţinut un rezultat dezamăgitor, potrivit unui sondaj realizat la ieşirea de la urne. Astfel, Partidul Libertăţii (PVV) din Olanda ar urma să obţină 12,2 la sută din voturi, faţă de cele 17 la sută câştigate în urmă cu cinci ani, ceea ce înseamă trei mandate în Parlamentul European, faţă de cinci în 2009.

Primele rezultate oficiale ale alegerilor, care se desfăşoară pe parcursul a patru zile în statele din Uniunea Europeană, vor fi anunţate duminică seara, după închiderea ultimelor birouri de vot, în Italia.

În Cehia, scrutinul începe la ora 12.00 GMT (15.00, ora României) şi va continua sâmbătă, când se vor prezenta la urne şi alegătorii din Slovacia şi Letonia. În celelalte ţări din regiune, alegerilor vor avea loc duminică.

Birourile de vot s-au deschis, de asemenea, tot vineri în Irlanda.

Ţările din Europa Centrală şi de Est, care numără aproape 10 milioane de alegători, vor alege în total 199 dintre cei 751 de eurodeputaţi din Parlamentul European.

- Criza din Ucraina, un factor de mobilizare

În această zonă, care a profitat din plin de aderarea la UE, absenteismul ar urma să fie la fel de ridicat ca în Europa de Vest. Sondajele arată însă că alegătorii din majoritatea ţărilor din estul Europei, pentru care apartenenţa la UE şi la NATO reprezintă o garanţie a securităţii, ar urma să respingă euroscepticismul care se face simţit în Vestul continentului.

Recenta anexare de către Rusia a peninsulei Crimeea şi arsenalul militar desfăşurat în Kaliningrad, enclava rusă de la Marea Baltică, situată între Polonia şi Lituania, reprezintă un motiv de îngrijorare pentru o mare parte din statele din regiune, situate la frontierele estice ale UE şi aflate în urmă cu un sfert de secol sub dominaţia fostei URSS.

"Criza ucraineană ar putea determina o parte din electorat să voteze în favoarea marilor partide tradiţionale şi să evite formaţiunile eurosceptice", a declarat Vit Benes, analist la Institutul de Relaţii Internaţionale din Praga.

"De altfel, partidele eurosceptice, cum ar fi Frontul Naţional din Franţa sau Partidul Independenţei Marii Britanii ( UKIP) sunt pro-Putin", consideră analistul.

Ungaria este singura ţară din regiune care se aşteaptă la un succes al euroscepticilor.

Partidul ultranaţionalist Jobbik, cea de-a doua forţă politică din Ungaria, este creditat cu aproape 17 la sută în intenţiile de vot. Partidul Fidesz al premierului Viktor Orban reprezintă, de asemenea, "un euroscepticism destul de pronunţat", potrivit analistului ceh.

- Formaţiunile proeuropene, în poziţii favorabile

În schimb, în Polonia, unde sunt în joc 51 de mandate, Platforma Civică (PO), partidul de centru şi proeuropean al premierului Donald Tusk, este la egalitate cu formaţiunea conservatoare Dreptate şi Justiţie (PiS), în timp ce antieuropenii sunt marginalizaţi categoric.

Chiar şi în Cehia, considerată multă vreme drept cea mai eurosceptică ţară din regiune, proeuropenii ar urma să obţină victoria la alegerile europene. Partidul ANO (centru, populist), aliatul social-democrat CSSD din coaliţia aflată la putere şi TOP 09 (opoziţia de dreapta) sunt considerate favorite în sondaje.

În Slovacia, partidul social-democrat aflat la putere Smer-SD este creditat cu aproape 38 la sută din intenţiile de vot.

În cele trei state baltice, foste republici sovietice, îngrijorarea privind acţiunile Rusiei, este dominantă.

În Letonia, unde etnicii ruşi reprezintă un sfert din populaţie, un partid pro-Putin aflat pe primul loc la ultimele alegeri legislative ar putea câştiga scrutinul european.

În aceste ţări, participarea la vot ar putea atinge aproape 40 la sută şi chiar 50 la sută în Lituania, unde alegerile europene coincid cu cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial.

În schimb, doar 20 la sută dintre alegători ar urma să se prezinte la urne în Slovacia.

Confruntarea este strânsă între socialişti şi dreapta în Bulgaria, care a intrat în UE în 2007, odată cu România. În România, Partidul Social Democrat al premierului Victor Ponta este dat câştigător de toate sondajele, cu un scor de aproape 40 la sută.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici