CIA a prevăzut iniţial închisori care respectau legislaţia Statelor Unite

Agenţia Centrală americană de Investigaţii a luat iniţial în calcul o cale foarte diferită de cea la care a ajuns până la urmă, potrivit noului raport publicat de către Comisia pentru Informaţii din cadrul Senatului.

277 afișări
Imaginea articolului CIA a prevăzut iniţial închisori care respectau legislaţia Statelor Unite

CIA a prevăzut iniţial închisori care respectau legislaţia Statelor Unite (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Potrivit publicaţiei The New York Times (NYT), preşedintele de atunci George W. Bush a semnat, la şase zile după atentatul de la 11 septembrie 2001, un ordin secret prin care acorda CIA puterea să captureze şi încarcereze terorişti Al-Qaida, în care nu preciza unde să fie închişi ori cum să fie interogaţi. În următoarele câteva săptămâni, Statele Unite au lansat o operaţiune în Afganistan, iar oficiali din Agenţie se grăbeau să acopere "golurile" din ordinul preşedintelui.

Ei au conceput un sistem în care deţinuţii aveau aceleaşi drepturi ca cei din închisorile federale sau militare, iar condiţiile în aceste închisori din străinătate ar fi fost comparabile celor din instalaţiile de maximă siguranţă din Statele Unite, scrie ziarul, adăugând că interogatoriile urmau să fie efectuate în conformitate cu Manualul Forţelor Terestre, care interzice interogatoriile ce recurg la constrângere. În aceste închisori, totul avea să fie "adaptat pentru a răspunde exigenţelor legii americane şi reglementărilor federale din procedura penală", scriau avocaţi CIA în noiembrie 2001.

Cadrul iniţial al programului CIA de detenţie relevă o perspectivă diferită, scrie NYT, apreciind că raportul Senatului spune povestea modului în care planurile creării unor închisori în stil american au fost înlocuite cu "black sites", în care unii deţinuţi au fost înlănţuiţi de ziduri şi uitaţi, au murit de frig pe podele de beton şi au fost supuşi simulării înecului până îşi pierdeau cunoştinţa.

Unul dintre primele documente de la întâlnirile care au avut loc la sediul central al Agenţiei din Langley, în Virgina, după ordinul dat de Bush pe 17 deptembrie 2001, un memoriu întocmit de J. Cofer Black, însărcinat cu lupta împotriva terorismului, evocă o reţea de închisori secrete operând în baza unor reglementări similare celor de maximă securitate sau lagărelor militare de prizonieri de război. De asemenea, CIA recunoştea că nu are experienţă în domeniu şi intenţiona să ceară ajutorul Biroului Federal al Închisorilor în gestionarea instalaţiilor, potrivit documentului.

Acest memoriu avea titlul "Aprobarea înfiinţării unei instalaţii de detenţie pentru terorişti", iar Senatul sugerează în raportul prezentat marţi că adevenit document de lucru, modificat în baza unor idei noi. CIA a exercitat presiuni ca Pentagonul să înfiinţeze centre de detenţie pentru deţinuţii Agenţiei în baze militare americane din străinătate. Prizonierii ar fi fost trataţi în baza reglementărilor tradiţionale, notează NYT, însă secretarul Apărării Donald Rumsfeld a refuzat să permită ca Pentagonul să devină temnicerul CIA, potrivit lui John Rizzo, fostul avocat general al CIA.

"Rumsfeld a luat bazele militare de pe masa (discuţiilor), aşa că am început să căutăm ceea ce au devenit «black sites»", a declarat Rizzo într-un interviu. "Am făcut brainstroming. Să le pune pe vapoare? Ne-am gândit la o insulă pustie. Au apărut din necesitate. Nu au fost un complot diabolic", a subliniat el.

La vremea respectivă, CIA afirma că nu se implică în "tortură, tratamente ori pedepse crude, inumane sau degradante sau detenţia prelungită fără acuzaţii ori proces", potrivit raportului Senatului. Însă avocaţii agenţiei au început să exploreze o abordare diferită, cu toate că nu este clar de ce, subliniază NYT, adăugând că pe 26 noiembrie 2001 proiecte ale unor note interne prezintă liste cu mai multe tactici - frig extrem, deprivare senzorială, de somn şi umilire - şi încep să discute posibile justificări juridice. Aceste măsuri sunt interzise în închisorile federale şi militare, notează NYT.

Potrivit raportului, CIA avea un corp de experţi specializat în a-i determina pe suspecţi să vorbească prin interviuri cunoscute sub numele de "discuţii la gura sobei", obţinând informaţii şi stabilind dacă erau fiabile. În opinia experţilor CIA, interogarea prin mijloace coercitive conducea la informaţii nefiabile. După atentatele de la 11 septembrie nu există dovezi că CIA a efectuat prea multe cercetări cu privire la modul în care să efectueze interogatorii sau că a căutat în istoria sa tehnici dure de interogare de la începutul Războiului Rece.

Însă Biroul pentru Servicii Thenice din cadrul Agenţiei a comandat un raport psihologilor James Mitchell şi Bruce Jessen. Ei au lucrat în cadrul programului Forţelor Aeriene pentru Supravieţuire, eschivare, rezistenţă şi evadare, în care personal militar era supus simulării capturării şi torturării. Niciunul nu avea experienţă ca interogator ori expertiză în privinţa Al-Qaida, însă la sfârşitul lui 2001 sau începutul lui 2002 CIA i-a angajat să evalueze un manual al organizaţiei teroriste, descoperit în perioada respectivă, despre modalităţi de a rezista interogării.

Firma pe care au creat-o psihologii avea să fie plătită cu 81 de milioane de dolari şi să "revoluţioneze" abordarea Agenţiei faţă de detenţie şi interogare, potrivit raportului. La 7 februarie 2002, Bush declara că legile războiului nu se aplică suspecţilor Al-Qaida. Această decizie a permis CIA să interogheze suspecţi în moduri care anterior erau de neconceput, subliniază NYT.

La acel moment, Agenţia nu capturase niciun terorist important, iar programul de detenţie exista doar pe hârtie, notează ziarul, adăugând că acest lucru s-a schimbat în martie 2002, când Abu Zubaydah, un planificator în domeniul logisticii, a fost capturat în Pakistan. La 29 martie Bush şi-a revizuit planul de a deschide o închisoare secretă CIA în Thailanda şi de a-l trimite pe Zubaydah acolo, potrivit raportului. Rumsfeld a sugerat încarcerarea acestuia la bordul unei nave militare, însă Bush a optat pentru planul CIA.

În cazul în care Zubaydah ar fi ajuns în custodia militarilor, "poate că nici nu ne-am fi gândit la aceste tehnici" aflate în centrul scandalului din prezent, a declarat Rizzo miercuri.

Zubaydah, împuşcat şi rănit grav, a fost internat timp de mai multe zile într-un spital, împreună cu agentul FBI Soufan. Senatul afirmă în raport că Zubaydah a cooperat. Însă, potrivit NYT, oficiali CIA se întâlneau la sediul central pentru a discuta mijloace de a-i înfrânge rezistenţa. Potrivit raportului, interogatoriul FBI - atât la spital cât şi într-o închisoare secretă, ulterior - a avut succes, suspectul furnizând informaţii valoroase, dar negând că ar şti ceva despre comploturi vizând America.

În raport se dezvăluie că, în timp ce avocaţi de la CIA şi Departamentul de Justiţie dezbăteau legalitatea tacticilor, Zubaydah a fost lăsat singur într-o celulă, în Thailanda, timp de 47 de zile. Izolarea şi nu rezistenţa a fost motivul pentru care nu a mai vorbit începând din iunie, se arată în document.

Suspectul a fost interogat timp de trei săptămâni în august 2002 prin cele mai dure măsuri disponibile, inclusiv simularea înecului, însă, afirmă Senatul, acesta nu a dezvăluit informaţii despre vreun complot împotriva Statelor Unite, ceea ce a determinat CIA să conchidă că nu deţinea informaţii în acest sens.

O nouă închisoare secretă CIA, cunoscută sub numele Salt Pit (Groapa de Sare), a fost deschisă în Afganistan, imediat după simularea înecului. Unii deţinuţi au fost încătuşaţi, cu braţele întinse, de bare de deasupra paturilor, în beznă şi lăsaţi singuri zile sau săptămâni, i-a spus un anchetator inspectorului general al Agenţiei, se arată în raport, iar un deţinut a fost înlănţuit de un zid, în poziţia stând în picioare, timp de 17 zile.

Operaţiunile de la această închisoare au fost evaluate de o delegaţie de la Biroul Închisorilor în noiembrie 2013, scrie NYT, adăugând că, în pofida condiţiilor înfiorătoare, echipa a conchis că existau condiţii sanitare, iar gardienii nu maltratau deţinuţii. Către finalul vizitei, un gardian CIA a descoprit un deţinut, Gul Rahman, mort în celulă, după ce fusese stropit cu apă şi lăsat înlănţuit pe podeaua de beton peste noapte, dezbrăcat de la talie în jos. Cauza morţii a fost hipotermia, potrivit raportului de autopsie. "Nu există aşa ceva în închisorile federale", conchidea Biroul în rapot.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici