Comisia Europeană propune măsuri pentru protejarea infrastructurii în faţa atacurilor, după sabotarea Nord Stream

Potrivit unui comunicat al CE, Comisia a propus deja în 2020 norme actualizate pentru a spori rezilienţa entităţilor critice. Graţie Directivei privind rezilienţa infrastructurilor critice şi Directivei revizuite privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice, care au fost recent adoptate, UE va dispune în curând de un cadru legislativ actualizat şi cuprinzător pentru a consolida rezilienţa infrastructurii sale critice din punctul de vedere al securităţii fizice şi cibernetice. Însă, având în vedere evoluţia rapidă a peisajului ameninţărilor, trebuie accelerată aplicarea noilor norme.

Propunerea de recomandare făcută acum de CE vizează intensificarea la maximum şi accelerarea activităţii de protejare a infrastructurii critice în trei domenii prioritare: pregătire, răspuns şi cooperare internaţională. În acest scop, ea prevede acordarea unui sprijin mai puternic din partea Comisiei şi asumarea de către aceasta a unui rol mai proeminent pentru a îmbunătăţi gradul de pregătire şi răspunsul în faţa ameninţărilor actuale, precum şi consolidarea cooperării între statele membre şi cu ţările terţe învecinate.

Din această perspectivă, ar trebui să fie avute în vedere cu prioritate sectoarele-cheie ale energiei, infrastructurii digitale, transporturilor şi spaţiului, arată CE.

„UE are un rol deosebit de important în ceea ce priveşte infrastructura transfrontalieră sau care este utilizată pentru furnizarea de servicii transfrontaliere şi care afectează, aşadar, interesele mai multor state membre. Identificarea clară a acestor infrastructuri şi a entităţilor care le operează şi asumarea unor angajamente colective de a le proteja sunt în interesul tuturor statelor membre. Comisia încurajează statele membre să efectueze teste de rezistenţă care să vizeze entităţile ce operează infrastructuri critice, pe baza unui set comun de principii elaborat la nivelul Uniunii”, se spune în comunicat.

Potrivit acestuia, organizarea acestor teste de rezistenţă va fi completată prin elaborarea unui Plan privind incidentele şi crizele care vizează securitatea infrastructurii critice. Acesta va descrie şi va stabili obiectivele şi modalităţile de cooperare dintre statele membre şi instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile UE în vederea oferirii unui răspuns la incidentele care vizează infrastructura critică, în special în cazul în care acestea antrenează perturbări semnificative ale furnizării de servicii esenţiale pentru piaţa internă. Planul va fi elaborat de Comisie în cooperare cu ÎR/VP, în consultare cu statele membre şi cu sprijinul agenţiilor relevante şi va utiliza mecanismele UE existente pentru coordonarea în situaţii de urgenţă şi de criză (IPCR) pentru a asigura coordonarea răspunsului.

Propunerea de recomandare vizează, de asemenea, consolidarea capacităţii de alertă timpurie şi de răspuns la eventuale perturbări ale infrastructurii critice prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al Uniunii. Comisia va revizui periodic caracterul adecvat şi gradul de pregătire al capacităţii de răspuns existente şi va organiza teste de cooperare transsectorială la nivelul UE.

Propunerea de recomandare susţine consolidarea cooperării cu partenerii-cheie şi cu ţările învecinate în ceea ce priveşte rezilienţa infrastructurii critice. Comisia şi Înaltul Reprezentant vor consolida coordonarea cu NATO prin intermediul dialogului structurat UE-NATO privind rezilienţa şi vor institui un grup operativ în acest scop.

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va prezenta propunerea de recomandare a Consiliului privind rezilienţa infrastructurilor critice liderilor UE în cadrul Consiliului European din 20-21 octombrie.