Conservatorii câştigă alegerile parlamentare şi prezidenţiale din Macedonia, opoziţia denunţă fraude

Potrivit rezultatelor oficiale după numărarea a 51,31 dintre buletinele de vot, Partidul Conservator VMRO-DPMNE a obţinut 42,27 la sută, iar aliatul din coaliţia guvernamentală în exerciţiu, partidul comunităţii albaneze - DUI, 16,51 la sută.

Opoziţia de stânga SDSM a obţinut doar 22,83 din voturi, potrivit sursei menţionate.

La alegerile prezidenţiale, actualul şef al statului, conservatorul Gjorge Ivanov, a fost reales cu 65 la sută dintre voturi, în faţa candidatului opoziţiei de stânga, Stevo Pendarovski, potrivit sursei.

"Cetăţenii macedoneni au fost înşelaţi. Alegerile au fost falsificate", a declarat liderul opoziţiei de stânga, Zoran Zaev. El a cerut organizarea unor noi alegeri şi a acuzat puterea că a "cumpărat masiv voturi, în prezenţa şi cu sprijinul poliţiei".

Cu toate acestea, Comisia Electorală a asigurat că procesul electoral s-a desfăşurat corect şi că au fost înregistrate doar probleme minore.

Rata de participare a fost de 60,88 la sută, cu aproximativ doi la sută mai puţin decât la precedentele alegeri legislative din 2011.

Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care au monitorizat scrutinul, urmează să prezinte luni după amiază un raport, la Skopje.

Aflat la putere din 2006, Partidul Conservator al premierului în exerciţiu Nikola Gruevski - care a convocat alegerile legislative anticipate cu un an înainte de încheierea mandatului de patru ani al Parlamentului - a revendicat victoria şi a respins acuzaţiile de fraudă lansate de opoziţia de stânga.

De altfel, rezultatele alegerilor arată că, în pofida unei economii precare, conservatorii se bucură în continuare de încrederea electoratului.

În consecinţă, economia s-a aflat în centrul campaniei electorale, iar VMRO-DPMNE s-a angajat să îmbunătăţească situaţia şi să continue reformele. Şomajul în Macedonia, ţară cu 2 milioane de locuitori, depăşeşte 28 la sută.

Macedonia a înregistrat o scădere cu 0,4 la sută a Produsului Intern Brut în 2012, dar urmată de o creştere cu 3,1 la sută în 2013, susţinută în special de sectorul construcţiilor şi exporturi. Autorităţile mizează pe o creştere de 3 la sută în 2014.

Pe de ală parte, negocierile în vederea soluţionării disputei cu Grecia asupra numelui fostei republici iugoslave, independentă din 1991 şi candidată la aderarea la UE din 2005, reprezintă în continuare principalul obstacol în calea integrării în UE şi NATO.

Grecia refuză ca ţara vecină să folosească numele de Macedonia, pe care îl consideră drept patrimoniul său naţional. Atena a anunţat că ar putea accepta numele de "Macedonia de Nord", însă refuză ca acesta să fie folosit doar în relaţiile bilaterale, cum au propus autorităţile de la Skopje.