Corriere della Sera: Liderii României, Cehiei, Slovaciei, Ungariei nu au avut reacţii speciale la summit

Liderii din România, Cehia, Slovacia şi Ungaria, ţări care votaseră contra cotelor obligatorii, nu au avut reacţii particulare la summit, Donald Tusk, preşedintele Consliului European, şi Jean-Claude Junker, şeful CE, notând că atmosfera a fost mai bună decât se aşteptau, scrie Corriere della Sera.

2651 afişări
Imaginea articolului Corriere della Sera: Liderii României, Cehiei, Slovaciei, Ungariei nu au avut reacţii speciale la summit

Corriere della Sera: Liderii României, Cehiei, Slovaciei, Ungariei nu au avut reacţii speciale la summit

"Şefii de stat şi de guvern din Cehia, Slovacia, Ungaria şi România - ţări care votaseră în Consiliul JAI împotriva cotelor obligatorii privind imigranţii şi cărora li s-a impus decizia - nu au avut reacţii particulare la summitul UE", comentează ziarul italian Corriere della Sera.

"Atmosfera la summitul UE a depăşit aşteptările mele. Sunt mulţumit", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

"Summitul a fost un moment simbolic pentru că s-a pus capăt jocului riscant de critici reciproce", a confirmat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.

Cu toate acestea, Tusk a avertizat că "valul cel mai mare de imigranţi încă nu a cuprins Europa". "Trebuie să fie clar pentru toată lumea că nu putem continua ca până acum, aşteptând cu uşile şi ferestrele deschise", a spus Tusk, criticând indirect atitudinea flexibilă a Germaniei şi pledând pentru crearea unui serviciu european de protejare a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Premierul Italiei, Matteo Renzi, a declarat că summitul UE a permis depăşirea poziţiilor "naţionaliste" prin asumarea problemei imigranţilor la nivel european, oferind ca exemple măsuri precum cotele obligatorii, crearea centrelor speciale şi deportările. "Au fost necesare şase luni şi trei summituri europene, dar prin decizia din cursul nopţii putem spune clar că imigraţia a fost asumată ca problemă europeană. În documentul care tocmai a fost avizat se arată clar că centrele speciale de identificare, deportările şi distribuirea proporţională a refugiaţilor (prin aşa-numitul sistem de relocare) sunt trei iniţiative care merg împreună. Toate trei împreună", a declarat Matteo Renzi, potrivit Corriere della Sera. "Este o victorie pentru ţări ca Italia, care cer politici comune, nu poziţii egoiste şi naţionaliste. Dar este şi o victorie pentru cei care consideră Europa casă a valorilor, comunitate a destinelor, loc de speranţă. Suntem un popor, nu o masă agregată de statistici. De aceea, trebuie să înfruntăm împreună provocările şi problemele vremurilor noastre. În cursul nopţii, la Bruxelles a învins ideea unei Europe solidare: acum toată lumea se va pune pe treabă pentru implementarea măsurilor", a subliniat Renzi, referindu-se la reuniunea Consiliului European.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a afirmat după summit că Uniunea Europeană trebuie să aprobe o soluţie permanentă privind cotele pentru distribuirea refugiaţilor, subliniind că oportunităţile oferite de imigranţi depăşesc riscurile. "Uniunea Europeană trebuie să aprobe un sistem permanent pentru distribuirea corectă a refugiaţilor în statele membre UE. Decizia privind cotele de distribuire a 120.000 de refugiaţi este un semn de unitate, dar acesta este doar primul pas", a declarat Angela Merkel, potrivit site-ul agenţiei AP. "Europa încă este foarte departe de locul în care trebuie să ajungă în gestionarea situaţiei imigranţilor", a subliniat cancelarul Germaniei. "Oportunităţile oferite de imigraţie sunt mult mai mari decât riscurile, trebuie să le recunoaştem şi să le folosim", a recomandat liderul de la Berlin, criticată pentru abordarea prea flexibilă faţă de primirea extracomunitarilor.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a exprimat regret miercuri că decizia JAI prin care României i-au fost alocaţi alţi 2.475 de refugiaţi nu a fost luată prin consens, în baza unor negocieri, ci prin vot majoritar, el precizând că această hotărâre a Consiliului UE nu va putea fi schimbată în Consiliul European. "Regretăm şi eu regret că aceste decizii în loc să fie luate prin consens, în baza unor negocieri, s-au luat prin vot majoritar. Nu cred că împărţirea cotelor obligatorii prin vot rezolvă acestă problemă. Această împărţire matematică nu ţine cont de o serie de factori foarte importanţi", declara Iohannis. Preşedintele a declarat că, "în realitate", numărul de refugiaţi care ar reveni României conform deciziei JAI nu este mare şi "poate fi uşor de gestionat", el susţinând că problema nu este legată de numărul imigranţilor, ci de principiul de impunere a unor cote obligatorii.

Klaus Iohannis a declarat joi, la Bruxelles, că ideea potrivit căreia Consiliul European ar fi putut relua în discuţie tema cotelor obligatorii privind refugiaţii este "falsă" şi "fundamental greşită", afirmând că ea a fost lansată din "neştiinţă" de către lideri politici din România. "Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă. Nu cred că pot să merg atât de departe cât să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI", a spus Iohannis.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici