Cum pot afecta leul românesc tarifele stabilite de Trump pentru Elveția

De la un nivel deja ridicat de 31% anunțat anterior, se merge în sensul opus față de cota aplicată blocului economic european, Japoniei și Coreei de Sud, ajustată descendent de la propunerea anterioară, la un reper mai tolerabil de 15%. Nici măcar călătoria întreprinsă urgent de președinta confederației elvețiene, Karin Keller-Sutter, nu a reușit să înduplece administrația americană să renunțe la cel mai ridicat nivel tarifar aplicat unei economii dezvoltate.

Deși înregistrează un surplus comercial de 38,3 de miliarde de dolari pe partea de bunuri, Elveția are un deficit de 29,7 miliarde de dolari pe partea de servicii. Este posibil ca atenția președintelui SUA să fi fost atrasă de creșterea deficitului comercial cu 56% față de 2023, dar și de triplarea importurilor de aur față de anii anteriori.

Medicamentele au fost de-a lungul timpului în vizorul lui Trump și reprezintă aproape două treimi din surplusul comercial elvețian. Pentru moment, însă, atât aurul, cât și produsele farma sunt excluse de la nivelul tarifar actual. În prezent, ceasurile, echipamentele medicale și ciocolata ar fi cele mai afectate. Pentru industria farmaceutică a țării, dominată de giganți precum Roche și Novartis, riscurile sunt încă prezente: liderul de la Casa Albă a afirmat că are în vedere niveluri inițial mai reduse, dar care ar ajunge, totuși, în unu-doi ani, până la 250%.

Tarifele lui Trump, pierderi importante pentru elvețieni

În aceste condiții, Banca Centrală a Elveției se află într-o poziție dificilă. Costul măsurilor actuale ar putea însemna 0,2-0,3% din PIB sau aproximativ un trimestru de creștere economică. Totuși, dacă sectorul farma este atins, economia ar putea pierde 1-2%, ceea ce ar impune o reacție. Dobânzile sunt deja la zero, iar pașii pentru susținerea economiei, fie printr-o trecere a dobânzilor în teritoriu negativ, fie prin intervenție valutară vin cu costuri suplimentare. Inflația a revenit pe plus, la 0,2% anualizat în iulie de la -0,1% în mai și 0,1% în iunie.

Elveția ar putea anula comanda de F-35 din cauza tarifelor impuse de SUA

Elveția: Ședință de guvern în regim de urgență după ce SUA a impus tarife imense de 39%

Elveția a avut timp de 8 ani dobânzi negative, care au atins cel mai scăzut nivel din lume, de -0,75%. De asemenea, banca centrală a fost ultima care a ridicat dobânda în teritoriu pozitiv, în septembrie 2022, subliniază Claudiu Cazacu.

Dobânzile sub zero afectează transmiterea politicii monetare și creează distorsiuni în economie. Pe de altă parte, neutilizarea lor ar crește probabilitatea unei intervenții a băncii centrale pentru slăbirea francului elvețian. În cea mai recentă declarație de politică monetară, SNB (Banca Națională a Elveției) renunțase la evaluarea francului drept „semnificativ supraevaluat”, semnalizând o disponibilitate mai redusă pentru intervenții în piață.

Anul trecut vânzările de franci au totalizat doar 1,2 miliarde, o cifră modestă față de dimensiunea pieței. Cu toate acestea, depozitele la vedere au crescut între 11 și 18 iulie cu 11,2 miliarde, la 475,3 miliarde de franci, urmând o tendință fluctuantă de atunci până în prezent. Ar putea fi indiciul unor noi intervenții, relativ limitate, însă, având în vedere și oportunitatea de a parca cash fără a plăti costurile de 0,03-0,04 puncte la depozite și dorința SNB de a ghida dobânzile în jos.

Unde s-ar situa leul românesc?

De la începutul anului, francul a rămas relativ stabil față de Euro anul acesta, dar a câștigat 11,1% în fața dolarului american. O intervenție ar viza în primul rând perechea Euro/franc elvețian, dar ar conduce la slăbirea monedei și în raport cu dolarul și celelalte monede, inclusiv leul românesc, punctează consultantul de strategie XTB România.

Leul a pierdut 1,7% față de franc anul acesta. În cazul intervenției, leul ar putea recupera pierderea și trece chiar pe plus cu câteva procente. Un astfel de scenariu ar ajuta la rambursarea împrumuturilor luate în franci elvețieni, dar ar dezavantaja exportatorii. România a livrat bunuri de 1,5 miliarde de dolari anul trecut în Elveția, în principal produse farma, dar și echipamente industriale, electrice și electronice.

O acțiune a SNB de depreciere activă și vizibilă a francului ar ajuta exportatorii elvețieni, făcând produsele mai competitive sau îmbunătățind marjele de profit, însă ar atrage atenția SUA. Riscul ar fi desemnarea țării drept „manipulatoare de monedă” și impunerea unor sancțiuni suplimentare, care ar anula avantajele intervenției sau chiar spori povara totală asupra economiei.

Elveția, pași timizi pe terenul instabil al tarifelor

Pașii următori, pentru Elveția, mai ales în condițiile unor repetate răzgândiri ale administrației SUA în privința taxelor vamale, nu sunt deloc siguri. Dacă reperul actual de 39% rămâne în vigoare, SNB ar putea rămâne în așteptare pentru o vreme, înaintea unei eventuale intervenții pe curs sau prin dobânzi. Dacă sectorul farma va fi vizat de nivelul general sau unul mai ridicat, probabilitatea unei intervenții pe cursul de schimb crește semnificativ.

SNB ar putea viza câteva puncte procentuale de scădere a francului, pentru a obține rezultate în economie fără a irita partenerii americani sau a atrage prea mult atenția piețelor aflate încă în căutarea unor refugii valutare. Abordarea ar fi posibil dublată de trecerea dobânzilor în teritoriu negativ, scenariile depinzând, însă, de cât de persistente vor fi nivelurile ridicate ale taxelor vamale, și dacă spațiul de negociere, eventual prin lărgirea achizițiilor de echipamente militare sau deschiderea unor sectoare interne, va fi considerat de SUA suficient pentru o îndulcire a condițiilor oferite, arată Claudiu Cazacu.