Dacă nu am intrat în Schengenul european, intrăm în cel „militar”. România creează un coridor de mobilitate militară cu Bulgaria şi Grecia

„În contextul Summitului NATO de la Vilnius din 2023, s-a convenit asupra necesităţii de a consolida postura de descurajare şi apărare a Alianţei prin adoptarea de noi planuri de apărare şi accelerarea adaptării militare. Această adaptare include capacitatea de a suplimenta forţele şi echipamentele şi de a asigura suportul logistic, prin facilitarea tranzitului transfrontalier de forţe şi capabilităţi, chiar şi pe timp de pace”, se arată în comunicat.

„Proiectul îşi propune optimizarea coridoarelor de transport pentru a răspunde cerinţelor de mobilitate militară, prin  crearea unor rute de aprovizionare (rutiere şi feroviare) între statele participante, reducerea birocraţiei pe timp de pace şi maximizarea eficienţei în situaţii de urgenţă şi criză, ţinând cont de iniţiativele NATO şi naţionale”, mai anunţă MApN.

„Colaborarea strânsă cu Bulgaria şi Grecia ne va permite să răspundem mai eficient provocărilor de securitate actuale şi viitoare. Vom continua discuţiile şi vom rămâne deschişi şi altor iniţiative similare, care să ducă la consolidarea rolului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice”, a subliniat ministrul Tîlvăr.

Proiectul va beneficia de iniţiativele existente la nivelul Uniunii Europene, vizând o abordare coordonată între NATO şi UE în domeniul mobilităţii militare. Implementarea proiectului la nivel naţional va necesita eforturi concertate între diverse instituţii, implicând întregul spectru guvernamental.

„Un război de uzură este şi un război de logistică”

Iniţiativa Alianţei Alianţei a fost numită „Schengenul militar” deoarece ar urma aceleaşi principii ca ale Zonei Schengen pentru că ar permite libera circulaţie, deşi s-ar concentra pe personalul militar şi pe echipamente. Discuţiile despre această iniţiativă au început în urmă cu ceva timp şi este posibil să se concretizeze la summitul NATO din iulie, 2024.

Forţele NATO se confruntă, în acest moment, cu mai multe probleme când vine vorba despre dislocarea trupelor şi echipamentelor militare, de la notificarea în prealabil a livrării de muniţie până la un număr limită al convoaielor militare care pot fi transferate dintr-o ţară în alta.

Rob Bauer, şeful comitetului militar al NATO, s-a arătat îngrijorat, într-un interviu acordat The Times, în ianuarie, faţă de aceste reguli: „Avem prea multe reguli şi prea puţin timp. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a ajuns un război de uzură – iar un război de uzură este şi un război de logistică”, a spus acesta.

„Este vorba despre cum ajungem în Europa mai repede şi cum transportăm echipamente grele, precum tancuri, şi trupe”, a declarat, de asemenea, Jens Stoltenberg, despre acest subiect, la o conferinţă de presă din Lituania, de la începutul anului. Acesta a subliniat, de asemenea, provocările logistice intrinsece care vin odată cu mobilitatea militară, având în vedere tipurile diferite de teren din Europa.

Iniţiativa NATO se va adresa, astfel, limitărilor infrastructurale şi lipsurilor feroviare care împiedică dislocarea rapidă a trupelor.