Eliminarea Ungariei din Spaţiul Schengen ar fi un act "inacceptabil", avertizează Viktor Orban

Viktor Orban a declarat pentru postul public de radio Kossuth că mai multe state membre ale Uniunii Europene - în principal cele fondatoare - au dorit să se separe de ţările central şi est-europene, de unde imigranţii pătrund în bloc.

"Orice fel de mişcare care ar priva cetăţenii ungari de posibilitatea unei libere circulaţii ar fi complet inacceptabilă din punctul de vedere al Ungariei, din moment ce suntem singurul membru al spaţiului Schengen care îl protejează cu adevărat..." a spus el.

Acesta a remarcat faptul că ţările din Grupul Vişegrad (Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia) au convenit în Praga joi, să colaboreze pentru a-şi proteja propriile libertăţi, şi pentru acest motiv au fondat cercul "Prietenii Schengen".

În ceea ce priveşte decizia Ungariei de a da în judecată Comisia Europeană pentru decizia de a distribui refugiaţii pe baza cotelor obligatorii, premierul a spus că mişcarea nu este simbolică, dar este substanţială. În instanţă "vrem să anulăm" decizia privind cotele, pe care Ungaria le consideră contrare legislaţiei UE, a spus el. "Bruxelles-ul nu ne poate spune cu cine să trăim", a adăugat Orban.

Actorii politici din lume trebuie să colaboreze pentru a se asigura că oricine îşi părăseşte ţara se întoarce acolo, a spus el. De aceea, este important să se rezolve situaţia din Siria, astfel încât orice persoană care provine de acolo să se poată întoarce. "Trebuie să începem să reconstruim lumea", a spus el.

Orban a insistat că acordul pe care UE l-a încheiat cu Turcia este în mod logic, greşit. În timp ce Ungaria susţine acordul cu Turcia, susţine că această capacitate a Europei de a-şi proteja graniţele ar trebui să fie o condiţie prealabilă de importanţă vitală. "Nu putem cerşi securitate", a spus el. În acelaşi timp, nu ar fi înţelept ca Ungaria să se opună pactului UE-Turcia, a adăugat el.

Vorbind despre o iniţiativă a cetăţenilor europeni de a aplica Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene împotriva Ungariei, Orban a spus că acest lucru înseamnă "răzbunare" ca urmare a politicii ţării sale privind fenomenul de "migraţie în masă".

"Sunt lideri, cercuri de afaceri, activişti pentru drepturile omului care sunt supăraţi pe unguri că se opun ideologiilor lor şi că demonstrează că este cu adevărat posibil să îşi protejeze continentul într-o manieră democratică şi luând în considerare dorinţa europenilor", a spus el, adăugând că Ungaria se va apăra de acest act de răzbunare care a fost organizat de fundaţii şi activişti susţinuţi de miliardarul american de origine maghiară George Soros şi de birocraţi europeni din Bruxelles, precum şi de lideri europeni liberali de stânga, care sunt de părere că "naţiunile sunt rele". Punctul de vedere al Ungariei este că "fără naţiuni nu există Europa".

Premierul a susţinut că apare un decalaj între cetăţenii europeni şi dorinţa liderilor, ceea ce reprezintă o problemă pentru democraţie. "Nu poţi acţiona împotriva poporului", a spus el. În loc de o eră liberală, ar trebui să existe una democratică în Europa, a adăugat el.

Premierii celor patru state membre ale Grupului Vişegrad - Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia - au lansat joi iniţiativa intitulată "Prietenii Schengen", o realizare-cheie a integrării lor europene postcomuniste, repingând ideea modificării actualului Spaţiu Schengen. "Respingem solicitările privind reformarea Schengen. Obiectul trebuie să fie interesul comun pentru securizarea frontierelor externe şi menţinerea Schengen", a declarat premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka. "Respingem tentativele de creare a unei zone mini-Schengen în cadrul Uniunii Europene", a spus el.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, afirma recent că viitorul Schengen depinde de disponibilităţile statelor UE de a participa la o schemă permanentă de distribuire a refugiaţilor pe baza cotelor obligatorii. "Distribuirea refugiaţilor în funcţie de performanţele economice şi de alte condiţii, disponibilitatea de a participa la un sistem permanent de repartizare a refugiaţilor conform cotelor vor determina dacă Spaţiul Schengen va rezista pe termen lung", sublinia liderul de la Berlin.

Ţările europene care nu protejează eficient frontierele şi nu acceptă cote de refugiaţi ar putea rămâne în afara unei zone "mini-Schengen", avertiza săptămâna trecută Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez al Finanţelor şi liderul Eurogrup. "Există câteva ţări care poartă cele mai mari poveri în criza refugiaţilor, acceptând cei mai mulţi extracomunitari", a declarat Jeroen Dijsselbloem, menţionând Suedia, Germania, Austria, Belgia şi Olanda. "Alte ţări spun: nu este problema noastră; este a voastră. Succes!", a transmis Dijsselbloem. "Pentru menţinerea Spaţiului Schengen, trebuie protejate frontierele. Dacă nu reuşim să protejăm frontierele externe ale UE sau ale actualului Spaţiu Schengen, atunci am putea-o face într-o zonă mini-Schengen", a sugerat şeful Eurogrup.