Estonia votează între un guvern pro-Kiev şi unul care vrea să profite de furia provocată de scumpiri

Dacă, aşa cum prevăd sondajele de opinie, partidul liberal Reform al premierului Kaja Kallas va câştiga alegerile naţionale şi va reuşi să formeze o coaliţie, acest lucru va consolida direcţia pro-europeană a naţiunii baltice. De asemenea, Estonia ar rămâne pe calea adoptării unei energii mai ecologice şi ar continua să accepte refugiaţi din Ucraina.

Secţiile de votare se închid la ora 20.00 (18.00 GMT), iar majoritatea circumscripţiilor electorale ar trebui să raporteze rezultatele până la miezul nopţii.

Reforma a câştigat alegerile în 2019, dar a fost apoi ţinută departe de putere, deoarece trei partide mai mici au format un guvern. Acesta s-a prăbuşit în 2021, permiţându-i lui Kallas să creeze o coaliţie şi să preia conducerea.

Partidul de extremă-dreapta EKRE ar putea ajunge pe locul al doilea, potrivit sondajelor de opinie, deoarece promisiunile lor de a reduce facturile la energie opunându-se tranziţiei la energia verde se dovedesc populare în unele părţi ale ţării, la fel ca şi promisiunea de a nu accepta noi refugiaţi ucraineni.

Atât Kallas, cât şi liderul EKRE, Martin Helme, au declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că speră să conducă următorul guvern de coaliţie.

„Sper să rămân prim-ministru, dar depinde de alegători să decidă”, a declarat Kallas, adăugând că alegătorii trebuie să aleagă între ceea ce ea a numit „două căi total diferite pentru Estonia”.

„Noi susţinem ţara deschisă, prietenoasă, cu mentalitate europeană, inteligentă, aş spune, iar EKRE se uită mai mult în sine, că ar trebui să ne ţinem de propriul nostru interes, nu să ajutăm Ucraina”, a spus ea.

O coaliţie condusă de EKRE, cu care Kallas a exclus să lucreze, este posibilă, dar nu foarte probabilă, a declarat Aivar Voog, un sondaj de opinie la Kantar Emor.

„Sperăm să ajungem într-o poziţie în care să putem forma un guvern”, a declarat Helme, care s-a angajat să continue să sprijine Ucraina, dar să nu mai admită mai mulţi refugiaţi ucraineni.

„Oamenii sunt cu adevărat speriaţi de viitor, iar principalele partide, în special cele de guvernare, nu au răspunsuri reale”, a adăugat el.

O treime dintre alegătorii cu drept de vot şi-au exprimat votul prin internet în zilele premergătoare zilei de duminică, inclusiv Kallas. Alţi 15% dintre alegători au votat prin buletine de vot pe hârtie în avans.

„Vreau ca războiul rusesc din Ucraina să se încheie cu o victorie ucraineană. Iar acel guvern să fie alături de pensionari”, a declarat Maret Veske, în vârstă de 88 de ani, după ce şi-a exprimat votul la Tallinn.