Franța se împrumută tot mai scump pe fondul crizei politice

Costurile de împrumut ale Franței au crescut la începutul acestei săptămâni, după ce agenția Fitch a retrogradat ratingul de credit al țării de la „AA-” la „A+”, invocând „o datorie publică mare și în creștere” și „fragmentarea politică ce împiedică stabilitatea fiscală”.

Decizia a avut un efect imediat pe piețele financiare. Randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze – adică dobânzile pe care statul le promite investitorilor pentru a se putea împrumuta – au crescut vizibil: obligațiunile pe 10 ani au urcat la peste 3,5%, iar cele pe 30 de ani au atins o dobândă de 4,3351%, potrivit CNBC.

Investitorii cer dobânzi mai mari în condiții de risc

În piețele financiare, atunci când randamentul unei obligațiuni crește, prețul ei scade. Cu alte cuvinte, investitorii sunt mai puțin dispuși să cumpere datoria Franței la condițiile anterioare și cer dobânzi mai mari pentru a accepta riscurile. Practic, statul francez trebuie să plătească mai mult pentru a se împrumuta, într-un moment în care bugetul este deja sub presiune.

Analiștii ING avertizează că „titlurile de stat ale Franței se tranzacționează deja la niveluri ce sugerează mai multe retrogradări”.

Fitch: criza politică complică redresarea bugetului

Situația economică este direct legată de instabilitatea politică recentă. După alegerile parlamentare din 2024, care nu au oferit o majoritate clară, guvernul condus de François Bayrou a căzut în urmă cu o săptămână, după ce a pierdut votul de încredere. În locul său, președintele Emmanuel Macron l-a numit prim-ministru pe ministrul apărării Sébastien Lecornu – al cincilea șef de guvern al Franței în mai puțin de doi ani.

„Fragmentarea politică continuă afectează eforturile de consolidare fiscală, iar datoria publică este deja ridicată”, a transmis Fitch, avertizând că nu se vede „un orizont clar pentru stabilizarea datoriei”.

Primele concesii la presiunea străzii

Protestele nu au întârziat să apară. Chiar în ziua în care Lecornu a fost învestit, au avut loc manifestații, iar sindicatele pregătesc noi proteste, inclusiv o zi de grevă generală joi.

Planul fostului premier Bayrou prevedea reduceri de cheltuieli de 44 miliarde de euro, iar noul premier a renunțat rapid la una din măsurile simbolice – eliminarea a două zile libere legale – încercând să calmeze tensiunile.

Nu sunt excluse noi retrogradări

Pe lângă retrogradarea de la Fitch, Franța se confruntă și cu riscul altor revizuiri.Agențiile de rating financiar Moody’s și Standard & Poor’s, care evaluează riscul de nerambursare al datoriilor statelor și companiilor, urmează să-și publice evaluările privind Franța pe 24 octombrie și 28 noiembrie.

Fitch estimează că deficitul bugetar al Franței va fi de 5,5% din PIB în 2025, față de media zonei euro, de doar 2,7%, iar datoria publică ar putea ajunge la 121% din PIB până în 2027.