Germania comemorează cele mai grave revolte rasiste de după Război - VIDEO

Preşedintele Joachim Gauck urmează să efectueze duminică o vizită la Rostock, un oraş considerat de două decenii un simbol al urii faţă de străini.

"Oriunde apar neonaziştii, noi suntem de zece ori mai numeroşi decât ei", a subliniat preşedintele înainte de comemorare, îndemnând populaţia să "nu fugă" din faţa extremiştilor.

În acest oraş de la Marea Baltică, neonazişti susţinuţi de către locuitori isterici şi-au revărsat furia, în perioada 22-26 august, asupra unui centru pentru solicitanţi de azil şi unui cămin pentru muncitori vietnamezi.

În cartierul Lichtenhagen, câteva mii de persoane au scandat timp de patru zile "Germania (este a) germanilor, afară cu străinii!". Acest lucru nu s-a mai întâmplat din perioada nazistă.

Cu beri în mână, militanţi neonazişti au aruncat cu pietre şi cocteiluri Molotov asupra centrului imigranţilor. Ei au fost întâmpinaţi de către trupe de poliţie prost echipate şi complet dezorganizate. Oficialii politici s-au retras într-o tăcere totală.

După doar doi ani de la Reunificare "au fost trezite cele mai rele amintiri ale progromurilor naziste", afirmă postul regional NDR, care a consacrat un documentar acestor revolte.

"Masele (...), care au încurajat (criminalii), le-au furnizat benzină pentru prăjirea cârnaţilor pe grătar. Aceste mase au rămas fără chip, nepedepsite", scrie Die Zeit, exprimându-şi regretul.

"Era o perioadă foarte specială, imediat după prăbuşirea Zidului Berlinului. Societatea era în plină schimbare" a declarat pentru AFP Dierk Borstel, expert în domeniul extremismului de dreapta la Universitatea Bielefeld.

Principalul port în fosta RDG, Rostock a fost antrenat în furtuna economică apărută după Reunificare. Şomerii stăteau la coadă în faţa sediilor serviciilor sociale.

Germania de Est nu avea nicio experienţă cu imigraţia. Puţinii munictori străini, veniţi din ţările socialiste prietene, trăiau izolaţi de populaţie. În urmă cu aproape un an, au avut loc revolte rasiste şi la Hoyswerda, în fosta RDG.

Acesta a fost contextul în care s-a creat un centru de primire pentru solicitanţi de azil, în acest cartier de blocuri de locuit.

În plus, în Germania avea loc o dezbatere virulentă asupra dreptului de azil, subliniază Borstel. În urma războiului din fosta Iugoslavie, numărul solicitanţilor de azil a atins în 1992 un record.

Foarte repede, refugiaţi, numeroşi dintre ei romi din România, au început să se înghesuie în centrul din Rostock. Zeci de familii campează pe gazon, înconjuraţi de mizerie şi excremente, din cauza lipsei de toalete.

Solicitanţii de azil sunt evacuaţi din centru abia după a treia noapte de revolte. În clădire rămân închişi aproximativ 120 de vietnamezi. Un început de incendiu, provocat de cocteiluri Molotov, devastează imobilul. Ei scapă de moarte în ultimul moment.

Un bărbat care alerga, purtând un tricou al echipei naţionale de fotbal, îl salută pe un altul cu salutul hitlerist, distrându-se. Fotografia face înconjurul lumii.

"Istoria nu se repetă niciodată", subliniază în prezent Borstel. "Dar ceea ce rămâne o constantă sunt violenţele cotidiene ale extremei drepte", adaugă el.

De la Reunificare, 58 de persoane au fost victime ale unor crime de natură rasistă, potrivit Ministerului de Interne. Presa evocă, în general, 149 de victime.

Partidul neonazist NPD, pe care Berlinul plănuieşte să îl scoată în afara legii, face parte din peisajul politic al fostei RDG. Acesta are reprezentanţi în două Parlamente regionale.

Un grup de trei neonazişti este suspectat că a ucis nouă străini în perioada 2000-2006, dar şi o poliţistă în 2007. Cazul a provocat emoţie puternică, deoarece anchetatorii nu au luat în serios, ani de zile, teza unor crime de natură rasistă.