Persoanele care urmăresc, contactează obsesiv sau intimidează pe cineva prin mesaje, rețele sociale ori alte mijloace electronice riscă pedepse penale în Republica Moldova, odată cu intrarea în vigoare a unor modificări ample ale Codului penal. Potrivit Logos Press, noile prevederi, adoptate anul trecut, se aplică din luna februarie.
Legislația introduce pentru prima dată infracțiunea de stalking, definită ca urmărirea sau supravegherea intenționată și repetată a unei persoane, inclusiv prin „tehnologii informaționale și rețele de comunicații electronice”.
Fapta este incriminată atunci când aceste acțiuni provoacă frică, anxietate sau obligă victima să își schimbe stilul de viață. Astfel de fapte pot fi pedepsite cu amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare de până la doi ani, iar dacă victima este membru al familiei – până la trei ani.
Sunt înăsprite și sancțiunile pentru hărțuirea sexuală, care poate fi fizică, verbală sau non-verbală, inclusiv în mediul online. Modificările aduse Codului penal al Republicii Moldova prevăd amenzi consistente, muncă în folosul comunității sau pedepse cu închisoarea de până la patru ani. În cazul faptelor comise asupra minorilor, pedepsele cresc semnificativ, ajungând până la șapte ani de detenție.
Legislația penală introduce ca noțiune distinctă femicidul, definit ca „un act de violență extremă împotriva femeilor, comis pe baza prejudecăților de gen și soldat cu decesul victimei”. Pentru a lărgi protecția legală a victimelor violenței, autoritățile au extins regulile privind relațiile de rudenie, inclusiv în cazurile în care agresorul este un membru apropiat al familiei.
În România, femicidul nu este încă reglementat ca infracțiune distinctă în Codul penal. În acest sens, în luna octombrie 2025, în Parlament a fost depus un proiect de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului, semnat de peste 250 de parlamentari.
Modificările aduse Codului penal al Republicii Moldova includ și măsuri pentru protejarea libertății presei. Interferența în activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor media, inclusiv prin amenințări online, devine infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare.