Japonia riscă o criză fără precedent în familia imperială. De ce prințesa Aiko nu poate urca pe tron, deși majoritatea japonezilor o susțin

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În timp ce numeroase monarhii europene au renunțat la regulile care favorizau exclusiv bărbații, Japonia continuă să aplice o lege veche de peste un secol, deși tot mai mulți experți și cetățeni cer schimbarea acesteia, scrie CNN.

Familia imperială se confruntă cu o criză de succesiune

Monarhia japoneză, considerată cea mai veche din lume, are în prezent doar trei persoane care pot moșteni tronul. Împăratul Naruhito are o singură fiică, prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, însă legislația actuală îi interzice să devină împărăteasă exclusiv din cauza sexului său.

Cei trei succesori eligibili sunt:

• prințul Hitachi, unchiul împăratului, în vârstă de 90 de ani;
• prințul moștenitor Akishino, fratele lui Naruhito, în vârstă de 60 de ani;
• prințul Hisahito, fiul lui Akishino, în vârstă de 19 ani și primul moștenitor de sex masculin ajuns la maturitate în ultimii 40 de ani.

O singură operă, o mie de emoții: „Traviata”, capodopera lui Verdi, cucerește din nou scena constănțeană

Daniel Jinga a primit Medalia Camerei Deputaților din Italia după concertul Operei Naționale București la Ravello

Această situație alimentează temerile privind viitorul instituției imperiale.

De ce prințesa Aiko nu poate urca pe tron

Paradoxal, Constituția Japoniei nu interzice existența unei împărătese. Blocajul provine din Legea Casei Imperiale, adoptată în 1889, în perioada Meiji, care stabilește că doar descendenții de sex masculin pot moșteni Tronul Crizantemei. Istoricii atrag însă atenția că Japonia a avut în trecut opt împărătese, ceea ce contrazice argumentul potrivit căruia o femeie pe tron ar încălca tradiția.

TOKYO, JAPONIA – 22 OCTOMBRIE: Prințesa moștenitoare Kiko a Japoniei sosește la ceremonia de proclamare în fața lumii a întronizării împăratului Naruhito la Palatul Imperial din Tokyo. Sursa foto: Reuters/Issei Kato/Pool / Anadolu Agency/ABACAPRESS.COM

Profesorul Makoto Okawa, specialist în istoria familiei imperiale, susține că nu există o bază rațională pentru excluderea femeilor și consideră că această regulă reflectă mai degrabă o discriminare de gen decât o tradiție autentică.

Guvernul preferă să readucă în familia imperială foști prinți decât să accepte o împărăteasă

În loc să permită accesul femeilor la tron, guvernul condus de premierul Sanae Takaichi propune o altă soluție. Executivul dorește readucerea în familia imperială a unor descendenți ai ramurilor princiare desființate după Al Doilea Război Mondial, pentru a extinde numărul moștenitorilor de sex masculin. Proiectul urmează să fie aprobat de Parlament în această lună și nu prevede nicio posibilitate ca prințesa Aiko sau copiii unei prințese să poată moșteni tronul. În schimb, prințesele care se căsătoresc cu persoane din afara familiei imperiale vor putea rămâne în Casa Imperială pentru a îndeplini îndatoriri oficiale, însă descendenții lor nu vor avea drept de succesiune.

Majoritatea japonezilor susțin ideea unei împărătese

Sondajele realizate în ultimii ani arată că o mare parte a populației nu se opune ideii ca o femeie să devină împărăteasă. Susținătorii reformei amintesc că numeroase monarhii europene, inclusiv cea britanică, permit femeilor să urce pe tron, iar Japonia însăși a avut împărătese în trecut. Criticii sistemului actual consideră că excluderea femeilor riscă să agraveze criza de succesiune și să pună în pericol viitorul monarhiei. Pe de altă parte, conservatorii afirmă că păstrarea liniei masculine reprezintă fundamentul tradiției imperiale și avertizează că modificarea regulilor ar putea afecta legitimitatea instituției.

Rolul familiei imperiale –  simbol al unității naționale

Familia imperială japoneză are în principal un rol ceremonial, însă rămâne unul dintre cele mai importante simboluri ale unității naționale într-o țară cu peste 120 de milioane de locuitori. Dacă actualele reguli vor rămâne neschimbate, Japonia va continua să depindă de un număr tot mai redus de moștenitori de sex masculin. Dezbaterea privind accesul femeilor la tron nu mai este doar o chestiune de egalitate de gen, ci una care privește însăși continuitatea celei mai vechi monarhii din lume.