La bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), ruşii şi americanii evită subiectele de politică

Cei doi veterani ai spaţiului, care se pregătesc pentru cel mai lung sejur la bordul ISS de la prima misiune umană pe Staţia Spaţială Internaţională de la darea în folosinţă a acesteia în anul 2000, au prezentat, joi, la Paris, misiunea ştiinţifică realizată în comun, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul UNESCO, transmite AFP.

Astronauţii au ca sarcină studierea efectelor prezenţei prelungite în spaţiu asupra corpului uman, în vederea misiunilor spaţiale cu echipaj uman de lungă durată.

Americanii intenţionează să efectueze o primă misiune către planeta Marte în jurul anului 2030, cu ajutorul capsulei Orion, aflate încă în stadiul de testare.

Recordul pentru cea mai lungă şedere în spaţiu este deţinut de rusul Valeri Poliakov, care a locuit 14 luni la bordul staţiei spaţiale sovietice Mir, în 1995.

Programul de cercetare americano-rus pe care îl vor desfăşura cei doi oameni astronauţi atestă faptul că, în spaţiu, cooperarea dintre Washington şi Moscova continuă în ciuda tensiunilor diplomatice provocate de conflictul ucrainean în care este implicată Rusia, comentează AFP.

"Trebuie să contăm unii pe alţii. Vieţile noastre depind de asta. Mikhail trebuie să poată conta pe mine în caz de pericol. Nu vom aborda chestiunile politice dintre ţările noastre", a declarat Scott Kelly, în vârstă de 50 de ani. "Suntem buni prieteni, suntem profesionişti", a subliniat americanul.

"În spaţiu nu există frontiere. Acesta este un frumos exemplu despre modul de colaborare, mai ales pentru politicienii de la sol", a declarat, la rândul său, Mikhail Kornienko, în vârstă de 54 de ani.

Sancţiunile impuse de Statele Unite Rusiei, în primăvară, şi care vor fi întărite nu au atins până acum cooperarea spaţială.

Dacă totul va decurge conform planului, la finalul acestei misiuni, Scott Kelly, fost pilot în Marina americană, va deveni americanul cu cea mai mare şedere în spaţiu.

"Iubesc provocările. Această misiune mă umple de entuziasm", a spus Kelly, care a petrecut deja şase luni în spaţiu. "Faptul că voi sta de două ori mai mult mi s-a părut foarte interesant", a subliniat astronautul.

Misiunile spaţiale de lungă durată cu echipaj uman sunt o provocare şi din punct de vedere medical, pentru că pot duce la apariţia atrofiei musculare, la pierderea de masă osoasă şi la probleme de vedere. De asemenea, şederea în spaţiu afectează sistemul imunitar, iar radiaţiile cosmice pot avea consecinţe nedorite asupra organismului, potrivit astronautului american.

"Dacă va trebui ca în viitor să călătorim trei ani prin spaţiu pentru a ajunge pe planeta Marte, trebuie să înţelegem ce se va întâmpla cu corpul uman", a adăugat astronautul.

Scott Kelly speră ca prima misiune cu echipaj uman spre Marte să aibă loc în timpul vieţii sale. "Avem tehnologia necesară. Este o chestiune de voinţă politică şi de investiţii financiare", a spus astronautul, dând ca termen posibil de efectuare a unei călătorii umane spre Marte între 30 şi 40 de ani de acum înainte.

Rusul Mikhail Kornienko, deja bunic, a declarat că o misiune umană spre Marte ar putea avea loc mai devreme. "Sunt optimist. Pentru asta trebuie să facem eforturi comune. Nu este un lucru pe care să-l facă o singură ţară. Nu vom reuşi decât împreună", a spus inginerul rus.

ISS este administrată de 16 ţări, dintre care Rusia şi Statele Unite suportă cea mai mare parte a costurilor. Până în prezent, un echipaj uman nu a locuit la bordul ISS mai mult de şase luni.

Trimis pe orbită în 1998, acest avanpost orbital şi laborator spaţial, a cărui construcţie a costat 100 de miliarde de dolari, a obţinut o prelungire de patru ani a duratei sale de funcţionare, după ce NASA a decis să continue utilizarea ISS până în 2024.

În schimb, Rusia şi Europa nu s-au angajat să finanţeze ISS mai departe de 2020.

În prezent, NASA depinde în totalitate de Rusia pentru trimiterea astronauţilor săi pe ISS, fiecare zbor cu ajutorul rachetelor Soyuz costând 70 de milioane de dolari.

Agenţia spaţială nord-americană a selectat în luna septembrie companiile SpaceX şi Boeing pentru a construi primele două vehicule spaţiale private pentru transportul de echipaje umane pe ISS şi, poate, şi spre alte destinaţii orbitale.