Macron caută al cincilea premier în ultimii doi ani: Cine se află printre numele vehiculate / Franța, amenințată de proteste și greve majore

Președintele Franței este în căutarea celui de-al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani, după ce François Bayrou a pierdut luni un vot de încredere în parlament cu 364 de voturi împotrivă și doar 194 pentru. Oficial, Bayrou urmează să își depună demisia în cursul zilei de marți.

Decizia vine pe fondul crizei politice tot mai adânci și a unei societăți marcate de nemulțumire față de măsurile de austeritate promovate de fostul premier.

„Acum că schimbarea prim-ministrului este o chestiune rezolvată, trebuie să scăpăm și de ceea ce este mai sus… acesta e un mesaj pentru Macron”, a declarat un protestatar în vârstă de 61 de ani, la un eveniment de tip „pahar de rămas bun” pentru Bayrou organizat în Clermont-Ferrand.

Ministrul Apărării, printre favoriții lui Macron

Printre posibilii succesori se află actualul ministru al Apărării, Sébastien Lecornu, însă sunt luate în calcul și variante din zona centru-stânga sau chiar numirea unui tehnocrat. Deși nu există reguli clare privind alegerea sau calendarul numirii, biroul președintelui a transmis luni seara că noul prim-ministru va fi anunțat în următoarele zile, potrivit Reuters.

Stânga revendică puterea, dreapta cere anticipate

Parlamentul rămâne, însă, profund divizat, ceea ce face aproape imposibilă misiunea viitorului șef al guvernului: adoptarea bugetului pentru anul următor și stabilizarea scenei politice.

Partidul Socialist revendică dreptul de a guverna: „Mi-aș dori să fie stânga, ecologiștii. Trebuie să revendicăm puterea”, a declarat liderul Olivier Faure pentru radio France Inter.

La celălalt capăt al spectrului politic, extrema dreaptă, Adunarea Națională (Rassemblement Național), cere alegeri anticipate, fie parlamentare, fie prezidențiale, idee respinsă de Macron până acum, mai ales după ce anticipatele de anul trecut au dus la un parlament și mai fragmentat.

Franța se pregătește de proteste și greve majore

În toată această instabilitate politică, sindicatele și cetățenii pregătesc ample proteste anti-guvernamentale, inclusiv mișcarea „Blocăm Tot”, programată pentru miercuri, și o zi de greve anunțată pentru 18 septembrie.

Apărută spontan pe rețelele sociale, mișcarea „Blocăm Tot”,  își propune să paralizeze activitatea economică și administrativă prin blocaje ale drumurilor, accesului în instituții sau infrastructură strategică. Deși nu are o conducere centralizată, apelurile la mobilizare s-au viralizat rapid, iar amploarea protestelor rămâne greu de anticipat. Evenimente precum „paharul de rămas bun” pentru fostul premier Bayrou au fost organizate în mai multe orașe, reflectând starea generală de nemulțumire.

Separat, principalele confederații sindicale – Confederația Generală a Muncii (cel mai vechi și unul dintre cele mai mari sindicate din Franța), Forța Muncitorească (activă în administrația publică, sănătate și transporturi) și Federația Sindicală Unitară (cel mai important sindicat din învățământul public francez), au anunțat o zi națională de greve și manifestații pentru 18 septembrie, în semn de opoziție față de politicile economice ale guvernului și planurile de austeritate bugetară. Sunt așteptate întreruperi semnificative în transportul public, educație, sănătate și servicii publice, iar sindicatele cer o schimbare radicală de direcție în privința cheltuielilor sociale și salarizării.

Sub lupa agențiilor de rating

Viitorul prim-ministru se va confrunta cu dificultăți considerabile în tentativa de a restabili stabilitatea, în condițiile unei duble presiuni venite atât din partea mișcărilor spontane, cât și a structurilor sindicale organizate.

În plan economic, piețele au reacționat calm la demiterea lui Bayrou, eveniment considerat deja „prețuit” de investitori. Următorul test va fi decizia agenției Fitch privind ratingul suveran al Franței, programată pentru vineri.

Cu o datorie publică uriașă – a treia din UE după Grecia și Italia, presiunea pe guvernul francez rămâne uriașă. Franța înregistrează și cel mai ridicat deficit bugetar din zona euro – aproximativ 5,8% din PIB în 2024, în scădere planificată spre 5,4 – 5,6% în 2025 – adică de peste două ori mai mare decât limita maximă recomandată de Uniunea Europeană, stabilită la 3%.