Mărturia mamei ucigaşului din Norvegia: Anders Breivik o teroriza de când avea patru ani. Asistenţii sociali au vrut să-l dea spre înfiere

Tribunalul din Oslo a mai aflat că extremistul de dreapta i-a râs mamei sale în faţă atunci când aceasta a încercat să impun anumite limite. Wenche Breivik, mama extremistului în vârstă de 33 de ani, a chemat asistenţi sociali care voiau să îl ia pe băiatul tulburat şi să îl dea spre înfiere, pentru a împiedica o amplificare a problemelor psihologice.

De aemenea, Wenche Breivik a fost îngrozită 23 de ani mai târziu, când, mutându-se înapoi în casa ei în 2006, Anders Behring Breivik a vrut să "se urce peste ea pe sofa" şi să încerce să o sărute pe faţă.

"M-am simţit ca la închisoare cu el. Era inconfortabil de insistent. A început să spună că sunt o marxistă şi o feministă. Din 2010 a devenit cu adevărat ciudat", se arată într-o declaraţie a acesteia către poliţie, citită în faţa instanţei.

Anders Behring Breivik a primit cu o grimasă afirmaţiile din faţa instanţei potrivit cărora a început să poarte o mască şi să îi dea farfuriile mamei sale din spatele unei uşi, pentru a evita să fie infectat cu germeni. Cu o săptămână înainte de atacurile pe care le-a comis în Oslo şi pe Insula Utoya, pe 22 iulie 2011, el i-a spus mamei sale că se simte urât şi vrea să îşi facă o operaţie estetică.

Potrivit unor mărturii anterioare depuse de doi psihiatri care au afirmat, în noiembrie, că Breivik suferă de tulburări de natură psihică, acesta a avut o serie de prietene până când a împlinit vârsta de 22 de ani. Dar, de atunci, el nu a mai avut nicio relaţie sexuală cu femei sau bărbaţi, potrivit celor doi psihiatri. "De când am devenit cavaler, corpul este un templu", le-a spus Breivik.

Potrivit Daily Mail, extremistul a dat semne de tulburare de natură psihologică încă de la vârsta de doi ani, după ce a revenit în Norvegia, de la Londra, unde a fost împreună cu tatăl său, un diplomat. În capitala britanică, acesta a devenit violent şi gelos pe sora sa mai mare. Psihiatri pentru copii au constat atunci că băiatul se simţea inconfortabil la contactul cu alte persoane şi că utiliza tehnici de evitare a acestora.