Mărturii din Myanmar: trei ore în „camera Iadului”. Scene cutremurătoare, povestite de un protestatar

  • Un protestatar din Myanmar povesteşte despre experienţa sa ca prizonier al trupelor militare.
  • Bărbatul spune că a fost captiv pentru trei ore, timp în care a fost bătut crunt cu centuri, lanţuri şi bastoane.
  • Soldaţii i-ar fi adus pe cei 60 de prizonieri în „camera Iadului”, de unde 32 de persoane nu s-au mai întors.
2154 afişări
Imaginea articolului Mărturii din Myanmar: trei ore în „camera Iadului”. Scene cutremurătoare, povestite de un protestatar

FOTO: Reuters, imagine preluată din social media (dreapta) / Bărbatul agresat, sub anonimat din motive de protecţie.

Un protestatar din Myanmar povesteşte despre experienţa sa ca prizonier al trupelor militare. Acesta a declarat că este una din cele 60 de persoane ridicate marţi de poliţişti în oraşul Myeik, în timp ce se ascundeau într-o casă după protest.

Manifestanţii, urcaţi într-un camion, au fost predaţi trupelor de la baza aeriană Myeik, unde bărbaţii au fost separaţi de femei, fotografiaţi şi duşi într-o cameră. Bărbatul spune că a fost captiv pentru trei ore, timp în care a fost lovit crunt cu centuri, lanţuri, beţe de bambus şi bastoane.

Mărturiile rare, care expun tratamentul la care sunt supuşi activiştii reţinuţi de forţele armate care au dat lovitura de stat din Myanmar la începutul lunii februarie, sunt însoţite şi de fotografii cu urmele agresiunii denunţate.
 
În imaginile făcute de familia victimei se pot observa răni în zona spatelui, la gât şi la umeri. Fotografiile au fost verificate de Reuters, deşi întreaga poveste nu poate fi confirmată şi se bazează doar pe relatarea bărbatului.
 
„Am fost bătuţi fără oprire, chiar şi în timp ce mergeam spre cameră”, a povestit el. „Soldaţii au spus: Aceasta este camera Iadului, hai să gustaţi din ce are de oferit.”
 
Bărbatul care a solicitat păstrarea anonimatului a descris torturile la care au fost supuşi. În genunchi şi privindu-se în ochi, protestatarii au fost loviţi cu bestialitate, unii dintre ei fiind eliberaţi ulterior fără nicio explicaţie. Alţii, mai puţin „norocoşi”, au fost arestaţi oficial şi trimişi la închisoare.
 
Pyae Phyo Aung, fost membru al sindicatului studenţesc din Myeik, care a luat legătura cu protestatarii eliberaţi, a declarat că 32 de persoane din grup au fost arestate. Acesta a mărturisit că a văzut un alt protestatar cu răni la spate şi şold.
 
„Când l-am întâlnit, nici măcar nu putea să mai stea în picioare”, a spus Pyae Phyo Aung. „Era întins cu faţa în jos din cauza rănilor la şolduri.”
 
Potrivit Reuters, purtătorul de cuvânt al armatei nu a răspuns solicitării de a comenta acuzaţiile. De asemenea, nici secţia de poliţie Myeik nu le-a răspuns la telefon jurnaliştilor.
 
Armata declarase anterior că gestionează în mod legal protestele cetăţenilor.
 

Protestele din Myanmar. Cum au început violenţele

Armata din Myanmar a preluat cu forţa puterea, pe 1 februarie, după arestarea consilierului de stat Aung San Suu Kyi, premier de facto, şi a preşedintelui Win Myint. Armata din Myanmar a anunţat preluarea puterii de către comandantul militar Min Aung Hlaing, denunţând „fraude electorale” în scrutinul parlamentar desfăşurat în noiembrie 2020. 

Formaţiunea susţinută de Armată, Partidul pentru Solidaritatea şi Dezvoltarea Uniunii (USDP, dreapta, naţionalism budhist), a înregistrat un rezultat slab în scrutinul parlamentar din noiembrie, câştigat de partidul Liga Naţională pentru Democraţie (NLD, centru-stânga, populist), condus de Aung San Suu Kyi. Lovitura de stat a intervenit în contextul în care urma să înceapă noua legislatură, iar Parlamentul ar fi trebuit să valideze rezultatul scrutinului şi să aprobe noul guvern. Consilierul de stat Aung San Suu Kyi, premier de facto, şi-a atras critici în ultimii ani din cauza tolerării acţiunilor de reprimare asupra minorităţii musulmane rohingya. Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a fost premier al Myanmarului din 2016.

Regimul militar a anunţat instituirea legii marţiale în unele cartiere din oraşul Yangon (Rangoun), capitala economică a ţării, precum şi în zone din Mandalay, al doilea oraş ca mărime din Myanmar. Circulaţia a fost interzisă pe timp de noapte, iar adunările în grupuri mai mari de cinci persoane nu sunt permise.

În ultimele săptămâni au avut loc mitinguri de protest în capitala ţării, Naypyidaw, precum şi Yangon şi în numeroase alte zone din Myanmar.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a exprimat „preocupare profundă" privind criza din Myanmar, cerând eliberarea imediată a deţinuţilor politici. Uniunea Europeană şi Marea Britanie au cerut organizarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului pe tema situaţiei din Myanmar. Uniunea Europeană şi Statele Unite au anunţat sancţiuni împotriva regimului militar din Myanmar.

Protestatarii, urcaţi într-un camion, au fost predaţi trupelor de la baza aeriană Myeik, unde bărbaţii au fost separaţi de femei, fotografiaţi şi duşi într-o cameră.  

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici