Miniştrii de Externe UE recunosc că aderarea ţărilor din Balcani depinde de Tratatul de la Lisabona

"Sunt aici pentru a le explica prietenilor mei din Europa de Vest că Balcanii sunt o parte a Europei şi, deci, trebuie să devină şi o parte a Uniunii Europene", a declarat ministrul ceh de Externe, Karel Schwazenberg, a cărui ţară asigură preşedinţia UE.

Mai multe state din "vechea Europă" par a fi din ce în ce mai reticente în privinţa continuării extinderii UE, iar cancelarul german, Angela Merkel, a invocat recent chiar necesitatea unei "pauze" în acest proces după aderarea Croaţiei, posibilă în 2010 sau 2011.

"Toate ţările din Balcani trebuie să aibă o perspectivă europeană", a afirmat, la rândul său, ministrul de Externe britanic, David Miliband. "Am demonstrat că Uniunea Europeană trebuie să înveţe din istoria sa, iar istoria sa arată că o structură mai mare este mai puternică", a adăugat el.

"Cel mai bun lucru care s-a întâmplat pentru UE în ultimii zece ani a fost extinderea din 2004, prin aderarea a zece ţări, şi trebuie să ţinem minte asta", a apreciat şeful diplomaţiei finlandeze, Alexander Stubb. El a recunoscut însă că, dacă Tratatul de la Lisabona nu va putea intra în vigoare în 2010, extinderea în Balcani a Uniunii va deveni "puţin mai dificilă".

Viitorul tratatului, care ar urma să faciliteze funcţionarea unei Uniuni extinse, depinde de ratificarea sa în Irlanda şi Cehia.

În absenţa ratificării, "problema se va complica", iar mecanismele de vot vor trebui modificate, a afirmat ministrul suedez de Externe, Carl Bildt.

Şeful diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, şi-a exprimat scepticismul, apreciind că, dacă Tratatul de la Lisabona nu va fi ratificat înainte de sfârşitul anului, nu vor mai exista posibiltăţi de extindere a Uniunii.