Armata cehă se confruntă cu lipsuri importante de personal și echipamente militare, iar recuperarea decalajelor față de cerințele NATO va dura mai mulți ani. Concluziile apar în noua strategie de dezvoltare a armatei, aprobată luni de guvernul de la Praga și publicată marți.
Documentul, citat de Reuters, avertizează că probabilitatea unui atac al Rusiei asupra statelor membre NATO și ale Uniunii Europene este tot mai mare, însă Cehia nu dispune în prezent de capacitățile militare necesare pentru a-și îndeplini toate obligațiile de apărare colectivă.
Potrivit strategiei, Cehia nu a reușit să îndeplinească 70% dintre obiectivele stabilite de NATO pentru dezvoltarea capacităților militare. În domeniile care necesită cele mai mari investiții, întârzierile sunt cuprinse între cinci și zece ani.
Documentul arată că aceste lipsuri limitează capacitatea armatei cehe de a participa la apărarea colectivă a statelor membre NATO.
Una dintre cele mai mari probleme este deficitul de personal. Armata cehă are în prezent aproximativ 26.000 de militari, iar autoritățile intenționează să crească numărul acestora la 32.000 până în 2030.
Strategia prevede și întărirea apărării antiaeriene, dezvoltarea sistemelor de protecție împotriva dronelor, introducerea mai rapidă a noilor tehnologii și îmbunătățirea capacității armatei de a apăra teritoriul național.
Deși NATO a stabilit noi obiective de finanțare a apărării, guvernul ceh nu intenționează să majoreze cheltuielile militare peste 2% din produsul intern brut (PIB) în perioada 2027–2029.
Anul trecut, statele NATO au convenit să aloce până în 2035 cel puțin 3,5% din PIB pentru apărarea propriu-zisă și încă 1,5% pentru infrastructură și alte investiții legate de securitate.
Guvernul condus de Andrej Babiš prevede însă atingerea pragului de 3,5% abia între 2030 și 2035.
Până în 2030, aproape toate fondurile disponibile vor fi direcționate către achizițiile militare deja aprobate, printre care 24 de avioane de luptă F-35, tancuri Leopard și sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă și medie de acțiune.
Din acest motiv, modernizarea unei brigăzi militare dotate cu blindate de categorie medie, achiziționarea dronelor și dezvoltarea sistemelor de apărare împotriva acestora vor fi amânate.
Politica guvernului ceh contrastează cu cea a Poloniei, Germaniei și statelor baltice, care au crescut investițiile militare, drept răspuns la războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
Președintele Petr Pavel, fost general și oficial NATO, consideră că noua strategie nu răspunde nevoilor de securitate ale țării.
Într-o declarație făcută luni, acesta a criticat ritmul lent al modernizării armatei și a avertizat că obiectivele fundamentale nu vor fi îndeplinite nici măcar în perioada relativ lungă prevăzută de document.
Guvernul condus de Andrej Babiš a fost criticat și de reprezentanți ai Statelor Unite pentru nivelul cheltuielilor militare. În septembrie, ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, și-a exprimat dezamăgirea față de lipsa unor progrese mai importante în acest domeniu.
Premierul Andrej Babiš a declarat luni că prioritățile sale sunt accelerarea recrutării de militari și dezvoltarea apărării antiaeriene și a sistemelor de protecție împotriva dronelor.