Mobilizare fără precedent în Egipt împotriva preşedintelui Hosni Mubarak - VIDEO

Profitând de susţinerea armatei atotputernice, care a promis să nu tragă asupra lor, egiptenii - bărbaţi, femei, copii şi vârstnici - au manifestat pentru a cere plecarea lui Mubarak, care pare să se agaţe de putere propunând un dialog şi reforme, respinse însă imediat.

Niciun incident violent nu a fost înregistrat în timpul manifestaţiilor, organizate la apelul opoziţiei, la Cairo şi Alexandria. Aceasta a cerut organizarea unui "marş de un milion" de persoane pentru a protesta faţă de preşedintele acuzat de toate problemele cu care se confruntă poporul - sărăcie, şomaj, încălcarea libertăţilor, corupţie şi închidere la nivel politic.

Mohamed ElBaradei, figura cea mai vizibilă a opoziţiei, i-a cerut lui Mubarak să plece "cel târziu vineri", pronunţându-se în favoarea unei "retrageri onorabile" a preşedintelui, în vârstă de 82 de ani, aflat din ce în ce mai mult în dificultate.

În faţa probei de forţă persistente, Statele Unite au intrat în contact cu cele două tabere: un fost diplomat american Frank Wisner ar urma să se întâlnească la Cairo cu foşti oficiali de rang înalt din cadrul regimului, în timp ce ambasadoarea Statelor Unite, Margaret Scobey, a avut o convorbire prin telefon cu ElBaradei, care a primit un alt apel telefonic de la ambasadorul britanic.

În acelaşi timp, SUA au ordonat plecarea personalului neesenţial de la ambasada lor din Egipt, în timp ce mişcarea de contestare, chiar dacă se desfăşoară în mod paşnic, s-a soldat cu moartea a cel puţin 300 de persoane începând din 25 ianuarie, potrivit unui bilanţ neconfirmat al ONU.

În centrul capitalei Cairo, marea piaţă Tahrir (piaţa Eliberării), epicentrul mişcării, a fost luată cu asalt de o mare de persoane. Atmosfera era festivă, manifestanţii dansând şi cântând în timp ce îl blamau pe preşedinte.

Trecătorii aplaudau la vederea celor două manechine care îl reprezentau pe Mubarak spânzurat, cu steaua lui David pe cravată şi cu teancuri de dolari în buzunare.

"Cred că guvernele din toată lumea trebuie să ne sprijine, Aşteptăm să spună că a plecat, că este în avion. Este visul nostru", a declarat o manifestantă, Basma Mahmoud, în vârstă de 30 de ani.

Armata a blocat marţi dimineaţă accesul în capitală şi în alte oraşe, iar elicopterele au survolat centrul capitalei. Traficul feroviar a fost întrerupt pentru a împiedica un aflux de persoane către Cairo.

La Alexandria, al doilea oraş ca mărime din ţară, sute de mii de persoane s-au reunit în faţa moscheii Qaed Ibrahim şi a gării feroviare.

La Suez (est) au defilat 15.000 de persoane, la Mansura 40.000, la Tanta 5.000, iar la Mahalla 10.000.

La câteva ore după intrarea în vigoare a restricţiilor de circulaţie (valabile în intervalul orar 15.00-08.00), mulţimea a început să se disperseze în ordine la Cairo, sub supravegherea armatei.

Şi la Alexandria egiptenii au început să se întoarcă la casele lor, în timp ce lipsa de securitate este încă resimţită în ţară din cauza jafurilor apărute încă din primele zile ale protestelor, după retragerea poliţiei. Aceasta, urâtă de manifestaţii asupra cărora a deschis focul, a reapărut luni.

Pentru a mobiliza manifestanţii, grupurile din cadrul societăţii civile, susţinute de ElBaradei, o parte a opoziţiei laice şi Fraţii Musulmani, forţa de opoziţie cu cea mai mare influenţă, au contat pe transmiterea verbală a informaţiilor, Internetul fiind în continuare indisponibil, iar serviciul de mesagerie prin telefon fiind perturbat.

Anunţarea unui nou Guvern şi propunerea de dialog cu opoziţia a vicepreşedintelui Omar Suleiman au fost respinse de manifestanţi şi opoziţie, pentru care numai plecarea lui Mubarak ar pune capăt protestelor.

După o săptămână de manifestaţii, se fac resimţite şi efectele asupra economiei. Turiştii, una din principalele surse de venit pentru Egipt, au renunţat să mai vină în această ţară, iar străinii au început să plece.

Băncile şi Bursa au rămas închise, în timp ce carburantul lipseşte din benzinării.

După Moody's, luni, agenţia Standard and Poor's a redus cu o treaptă ratingul Egiptului. Dar Fondul Monetar Internaţional s-a declarat pregătit să ajute Egiptul, în timp ce UNESCO a lansat un apel la salvarea patrimoniului acestei ţări, cerând măsuri pentru protejarea "tezaurului" egiptean.

Temându-se de o posibilă putere ostilă, premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut comunităţii internaţionale să "solicite" respectarea tratatului de pace egipteano-israelian.