Moştenirea pe care o lasă Hollande. Ce situaţie socio-economică preia VIITORUL preşedinte al Franţei

"După cinci ani de mandat, preşedintele François Hollande va părăsi Palatul Élysée în luna mai ca fiind cel mai nepopular preşedinte din istoria recentă a Franţei. Nivelul scăzut al popularităţii este, parţial, o reacţie la eşecul de îndeplinire a promisiunilor de relansare a economiei, de diminuare a şomajului şi de aducere sub control a situaţiei bugetare. Dar oare moştenirea economică lăsată de Francois Hollande este atât de gravă pe cât ar sugera-o popularitatea lui? Răspunsul este important şi pentru Emmanuel Macron, candidatul independent cu doctrină politică de centru în scrutinul prezidenţial, un fost consilier economic al lui Hollande înainte de a deveni ministru al Economiei", scrie Financial Times într-un articol intitulat "Economia moştenită de viitorul preşedinte al Franţei: Oare François Hollande este atât de rău cum susţin criticii lui? FT analizează datele".

Creştere economică lentă, dar constantă

Viitorul preşedinte al Franţei va prelua o economie care a crescut lent, dar constant de la criza financiară din 2008. În pofida creşterii economice modeste, performanţele slabe ale Franţei sunt asemănătoare cu cele ale Germaniei, Marii Britanii şi Statelor Unite. Totuşi, spre sfârşitul mandatului lui Francois Hollande, lucrurile au început să se redreseze. În 2016, creşterea economică a fost de 1,1%, cel mai rapid ritm al mandatului, deşi a fost sub media de la nivelul Uniunii Europene (1,8%).

Mai multe locuri de muncă, majoritatea pe durată determinată

Situaţia de pe piaţa muncii este o problemă de tip politic. În anul 2012, Hollande a fost ales cu promisiunea multiplicării oportunităţilor economice în contextul în care şomajul era în creştere. În timpul mandatului său, rata şomajului a continuat să crească, fiind la nivelul de peste 10%, forţând preşedintele să ia o serie de măsuri determinante, mai ales recent, pentru gestionarea acestei "urgenţe economice". Hollande a introdus credite fiscale pentru diminuarea costurilor de pe piaţa muncii, iar în 2016 a reuşit să evite Parlamentul pentru a impune un proiect de facilitare a angajărilor şi disponibilizărilor. Hollande a protejat controversata lege a săptămânii de 35 de ore de lucru, reuşind şi multiplicarea oportunităţilor de instruire profesională şi a stimulentelor de revenire pe piaţa muncii.

"Aceste măsuri tocmai au început să dea rezultate: cifrele privind şomajul arată îmbunătăţiri comparativ cu anul trecut", subliniază FT.

Deficitul bugetar rămâne ridicat

În raportul pe anul 2015 despre economia Franţei, Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCED) concluziona: "Situaţia fiscală este slabă, existând un deficit cronic, cheltuielile bugetare sunt mari, generând impozite mari şi creşterea datoriei publice".

Francois Hollande a fost nevoit să accepte introducerea unor noi măsuri de austeritate, propunând reduceri bugetare şi eficientizarea unui aparat de stat catalogat drept "prea greoi, prea lent şi prea costisitor".

"Totuşi, Franţa continuă să aibă una dintre cele mai mari rate ale cheltuielilor bugetare din rândul ţărilor avansate, 57% din PIB. Cheltuielile pentru servicii medicale, indemnizaţii sociale şi pensii se menţin la un nivel relativ ridicat din PIB şi au crescut începând din 2012. Pe fondul ritmului lent al creşterii economice, datoria Franţei a continuat să crească", constată Financial Times.

Relaxarea taxelor pentru corporaţii

În pofida eforturilor de simplificare, companiile franceze "încă se confruntă cu dificultăţi în materie de reglementare şi cu o legislaţie oscilantă rapid", arată un raport al Comisiei Europene prezentat recent.

În timpul mandatului, "Francois Hollande a implementat măsuri de mică amploare, dar semnificative pentru îmbunătăţirea situaţiei, introducând facilităţi fiscale, inclusiv reducând impozitele pe costurile de muncă", subliniază Financial Times.

"Cu toate acestea, cifrele vorbesc de la sine. Taxele aferente costurilor de muncă rămân la 48%, pe locul cinci la nivelul OCED în 2015, iar taxa pentru corporaţii se menţine la cel mai ridicat nivel din Europa. Recenta creştere economică din Franţa a fost stimulată de consum mai degrabă decât de investiţii, acestea din urmă neatingând încă nivelul care era înaintea crizei. Investiţiile au început să crească în 2016, dar de la un nivel aflat foarte jos", concluzionează Financial Times.

Citeşte şi: Doi funcţionari malaysieni din cadrul ONU au primit permisiunea de a părăsi Coreea de Nord, după ce Phenianul le interzisese temporar cetăţenilor malaysieni să părăsească ţara

Citeşte şi: Noi negocieri despre pacea din Siria au fost programate la Geneva pe data de 23 martie