NATO vrea să evite un război pornit dintr-o eroare cu Rusia. Cum s-ar putea încheia conflictul ruso-ucrainean în 5 scenarii

Comandanţii militari occidentali discută cu comandanţii ruşi pentru a evita neînţelegerile pe măsură ce luptele din Ucraina se apropie de graniţele NATO.

5139 afișări
Imaginea articolului NATO vrea să evite un război pornit dintr-o eroare cu Rusia. Cum s-ar putea încheia conflictul ruso-ucrainean în 5 scenarii

NATO vrea să evite un război pornit din greşeală cu Rusia. Cum s-ar putea încheia conflictul ruso-ucrainean în 5 scenarii

Comandanţii militari din ţările NATO dau deseori telefoane comandanţilor ruşi pentru a se asigura că SUA şi aliaţii săi nu vor fi târâţi într-un război din cauza unei neînţelegeri la graniţa cu Ucraina, transmite Bloomberg

În ultimele 24 de ore, rachetele ruseşti au lovit în apropiere de Lviv, oraşul din vestul Ucrainei care este locul de unde ucrainenii fug de conflict. În weekend, Rusia a lovit o instalaţie militară din regiune la aproximativ 22 de mile de Polonia, iar săptămâna trecută o dronă de recunoaştere a străbătut mai multe ţări din estul Europei înainte de a se prăbuşi în capitala Croaţiei, Zagreb.

Oficialii occidentali sunt îngrijoraţi de faptul că un incident mai grav –precum o rachetă rusă care ar lovi teritoriul NATO – ar putea declanşa o escaladare şi ar putea băga toate statele europene membre NATO în conflict cu Rusia.

O ciocnire între cele mai mari patru puteri nucleare ale lumii (Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, Federaţia Rusă) este scenariul de coşmar pe care planificatorii militari s-au străduit să îl evite de când Uniunea Sovietică a achiziţionat prima sa bombă atomică la începutul Războiului Rece. Invazia Ucrainei a stârnit îngrijorări liderilor de ambele părţi pentru prima dată într-o generaţie de la cădererea Zidului Berlinului. 

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la sfârşitul lunii februarie şi a avertizat NATO să nu interfereze în Ucraina. Secretarul de stat Antony Blinken a spus în repetate rânduri că SUA sunt gata să apere orice incursiune a Rusiei pe teritoriul NATO.

„Cu mai multe activităţi militare în aer, cu drone, cu avioane, există un risc”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg reporterilor săptămâna aceasta înaintea summit-ului miniştrilor apărării alianţei. „Trebuie să facem toate eforturile pentru a preveni astfel de incidente şi, dacă se întâmplă, să ne asigurăm că nu scapă de sub control.”

Forţele ruse până acum nu au căutat să provoace sau să angajeze forţele aliate, spun oficialii NATO.

Totuşi, convoaiele de arme pe care SUA şi aliaţii săi NATO le transportă în Ucraina sunt „ţinte legitime” pentru armata Rusiei, a declarat ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov pe 12 martie la televiziunea de stat, numind livrările de arme drept  „mişcari periculoase". 

Ministrul  adjunct de externe Alexander Grushko a declarat pentru Rossiya 24 TV pe 2 martie: „Nu există garanţii că nu vor exista incidente şi nicio garanţie că aceste incidente nu ar putea escalada într-o direcţie absolut nedorită”. 

Stoltenberg susţine că aliaţii şi-au intensificat monitorizarea spaţiului aerian şi a frontierelor, ca urmare a riscului crescut.

Majoritatea ţărilor vecine cu Ucraina sunt membre NATO, ceea ce le-ar obliga să se apere reciproc în cazul unui atac. Aşadar, o greşeală de calcul din partea Rusiei i-ar putea antrena pe toţi cei 30 de aliaţi în conflict. 

Aliaţii desfăşoară avioane de supraveghere şi mobilizează bateriile Patriot. Bateriile Patriot  pot doborî rachetele de atac şi au senzori de înaltă tehnologie care ajută la identificarea a oricăruir obiect aflat în aer. În plus, aliaţii au deja aeronavele de luptă care patrulează cerul, astfel încât să nu fie nevoiţi să le lanseze de la sol în cazul în care ar trebui să reacţioneze rapid. 

Dacă un obuz rus ar cădea în graniţele unei ţări NATO, ar urma o investigaţie militară atentă pentru a determina dacă incidentul a fost accidental sau intenţionat, a spus un diplomat european. Dacă aliaţii ar concluziona că a fost un atac deliberat, ar putea fi suficient pentru a declanşa articolul 5 din Carta NATO, adică SUA şi aliaţii săi ar intra în război cu Rusia.

În cazul prăbuşirii dronei şi a loviturii recente cu rachete din Ucraina, există o diferenţă semnificativă între cele două incidente, a declarat ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, într-un interviu. Ancheta asupra episodului cu drone este în desfăşurare, dar „presupunem cu toţii că a fost accidental”, a spus Ollongren miercuri. Atacul aerian rusesc de lângă graniţa poloneză a vizat o instalaţie militară din Ucraina „deci, în acest fel, nu a fost neaşteptat”.

SUA şi alţi membri NATO şi-au intensificat prezenţa cu mai multe trupe terestre, maritime şi aeriene în partea de est a alianţei, inclusiv în Polonia şi în România. NATO şi-a consolidat forţele, de asemenea, sub comandantul suprem aliat al Europei, Tod Wolters, un fost pilot de luptă care a luptat în Irak şi Afganistan.

„Nimeni nu vrea să vadă acest război escaladând dincolo de Ucraina”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.  „De aceea mesajul nostru a fost foarte clar: ne vom asigura că putem apăra teritoriul NATO”, a răspuns John Kirby. 

Oana Lunggescu, purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice, a postat pe 17 martie un tweet prin care susţinea că NATO şi-a întărit prezenţa defensivă în Europa de Est cu trupe, avioane şi nave maritime. 

 

Cinci scenarii

Invazia Ucrainei de către Rusia din 24 februarie a şocat lumea, dar preşedintele Vladimir Putin nu dă niciun semn că se va retrage. 

Iată posibile scenarii pentru săptămânile şi lunile următoare, potrivit surselor guvernamentale occidentale şi experţilor strategici, publicate pe BBC şi Euractiv

1)  Impas militar 
Forţele ucrainene au rezistat până acum invaziei Rusiei. I-au înfrânt pe paraşutişti în încercarea de a ocupa capitala în primele zile şi au păstrat controlul asupra unor oraşe importante precum Harkov şi Mariupol.

Deşi Rusia susţine că are deplină superioritate aeriană, apărarea antiaeriană a Ucrainei în jurul capitalei Kiev şi în alte zone par să fie în stare precară, dar încă funcţionează, spun oficialii occidentali.

Un număr mare de ucraineni, dar şi voluntari din 52 de ţări s-au alătura unităţilor de apărare teritorială şi rămân întrebări cu privire la moralul armatei ruse şi la sprijinul său logistic. Susţinute de informaţiile occidentale şi de rachete antitanc şi sol-aer, trupele ucrainene ar putea fi capabile să reziste în capitală şi să forţeze un fel de impas militar.

Adâncirea sancţiunilor occidentale care sugrumă economia rusă l-ar putea obliga pe Putin să-şi schimbe calculele.

„Occidentul ar putea aplica unele sancţiuni pentru a-l împinge pe Putin să renunţe la scopul său principal de război, de a decapita guvernul ucrainean şi de a instala o marionetă pro-rusă”, a scris Samuel Charap de la RAND Corporation, un think-tank american. 

De asemenea, ar putea fi necesară presiunea din partea Beijingului. 

Sursa Foto-Twitter 

2) Înlăturarea regimului putinist
Preşedintele rus Vladimir Putin urmăreşte cu atenţie disidenţa internă. O represiune împotriva mass-mediei independente şi a furnizorilor de ştiri străini a eliminat sursele alternative de informaţii despre război, cimentând strânsoarea mass-mediei de stat.

Cu toate acestea, au avut loc mici demonstraţii anti-război în oraşe de la Sankt Petersburg până la Moscova şi cel puţin 6.000 de persoane au fost arestate, potrivit grupărilor locale pentru drepturile omului.

Există, de asemenea, semne de fisuri în elita conducătoare, unii oligarhi, parlamentari şi chiar grupul privat petrolier Lukoil cerând deschis  încetarea luptelor.

Deşi nu este văzută la fel de probabilă în acest stadiu, posibilitatea ca Putin să fie doborât într-o reacţie populară sau chiar într-o lovitură de stat la palat nu este exclusă.

„Securitatea lui personală este foarte bună şi va fi foarte bună până în momentul în care nu este”, a spus Eliot A. Cohen de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un think-tank cu sediul la Washington.

Sursa Foto-Hepta 

 

3) Succesul militar rusesc
Având în vedere armele superioare ale trupelor ruse, puterea aeriană şi utilizarea devastatoare a artileriei, analiştii apărării occidentali se aşteaptă ca acestea să continue să avanseze.

Un convoi uriaş de vehicule a fost adunat în afara Kievului înainte de ceea ce se aşteaptă să fie un atac asupra capitalei.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a concluzionat că „mai rău urmează să vină” după un apel cu Putin, joi dimineaţă.

Putin doreşte „să preia controlul asupra întregii Ucraine”, le-a spus ulterior un consilier reporterilor.

Dar chiar dacă trupele ruse îl detronează pe preşedintele ucrainean Volodîmîr Zelenski şi ar depăşi rezistenţa Ucrainei în altă parte, Putin s-ar confrunta atunci cu provocarea de a ocupa o naţiune de 40 de milioane.

„A intra într-un oraş nu este acelaşi lucru cu a-l ocupa”, a scris istoricul britanic al războiului şi profesor de la King's College London Lawrence Freedman pe Substack săptămâna aceasta.

Sursa Foto-Kremlin.ru 

4) Conflictul se extinde
Ucraina are o graniţă cu patru foste state sovietice care sunt acum membre ale alianţei militare NATO conduse de SUA, care consideră că un atac asupra unui membru este un atac împotriva tuturor.

Nostalgia lui Putin pentru Uniunea Sovietică şi angajamentul său de a proteja minorităţile ruse – care se găsesc în statele baltice – au lăsat o întrebare deschisă cu privire la ambiţiile sale teritoriale.

După Ucraina, unii speculează că Putin ar putea privi şi spre Moldova, un fost stat sovietic aflat între Ucraina şi România.

Puţini strategi se aşteaptă ca Putin să atace deschis un membru NATO, ceea ce ar risca un război nuclear, dar alte provocări sunt posibile.

„Suedia neutră urmăreşte cu atenţie intenţiile Rusiei faţă de insula Gotland din Marea Baltică”, a scris analistul Bruno Tertrais pentru Institutul Montaigne, un think-tank francez.

Charap a avertizat despre „riscurile unui incident sau calcul greşit care ar putea transforma războiul ruso-ucrainean într-un război NATO-Rusia”,   de la o rachetă rătăcită până la atacuri cibernetice, suficient pentru a provoca o scânteie.

Sursa Foto-Hepta 

5) Confruntarea Rusia- NATO
Acest lucru a fost întotdeauna considerat imposibil din cauza garanţiei reciproce de anihilare nucleară.

SUA şi Rusia au deschis aşa-numita „linie de deconflict” peste care pot face schimb rapid de informaţii militare pentru a reduce şansele unei neînţelegeri.

Aceeaşi metodă este folosită şi în Siria, unde forţele americane şi ruse sunt active în părţi opuse ale războiului civil din 2015.

Dar Putin a ordonat forţelor de descurajare nucleară ale Rusiei să fie în alertă maximă, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a avertizat că „Al Treilea Război Mondial poate fi doar un război nuclear”.

Analiştii occidentali spun că astfel de avertismente sunt menite să descurajeze Statele Unite şi Europa să restricţioneze aeronavele ruseşti în spaţiul aerian al Ucrainei. 

„Aceste anunţuri se adresează în principal unui public occidental pentru a ne face să ne temem şi să ne facă societăţile mai nesigure ”, a declarat Gustav Gressel, expert în apărarea antirachetă la Consiliul European pentru Relaţii Externe.

„Ei folosesc descurajarea nucleară ca formă de operaţiune informaţională.” 

Sursa Foto- Flickr 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici