Pădurile europene au pierdut o treime din capacitatea lor de a absorbi CO2 în doar zece ani

Pădurile sunt aliați naturali în lupta împotriva schimbărilor climatice datorită capacității lor de a absorbi CO2 din atmosferă și de a-l sechestra sub formă de carbon în trunchiuri, frunze, rădăcini și sol, scrie EFE.

În prezent, acestea acoperă aproximativ 40% din teritoriul UE și, între 1990 și 2022, au absorbit aproximativ 10% din emisiile provenite din activitatea umană , conform cercetării publicate în revista Nature și la care au participat experți de la CREAF și CSIC.

Cu toate acestea, conform inventarului LULUCF (Utilizarea terenurilor, Schimbarea utilizării terenurilor, Silvicultură) al UE, stocul de carbon forestier din Europa a crescut de la 457 de milioane de tone de echivalent CO2 absorbite anual între 2010 și 2014 la 332 de milioane de tone de CO2 între 2020 și 2022.

Aceasta înseamnă „o reducere de aproape o treime în doar un deceniu” și pune în pericol obiectivul de atingere a neutralității climatice până în 2050, care se bazează, printre altele, pe absorbția de 310 milioane de tone de echivalent CO2 de către sectorul LULUCF până în 2030.

„Având în vedere declinul de 10 ani, acest lucru nu pare posibil”, avertizează cercetătorii.

Cauze multiple

Studiul identifică o serie de cauze multiple, adesea interconectate, ca fiind principalele cauze ale acestei reduceri.

Acestea includ intensificarea recoltării lemnului din cauza cererii tot mai mari de lemn și creșterea perturbărilor naturale, cum ar fi incendiile, furtunile și dăunătorii, care sunt adesea urmate de tăieri premature pentru a îndepărta lemnul mort sau ars.

Alți factori care contribuie la acest declin includ: rata de extindere a pădurilor a încetinit, există mai puține reîmpăduriri, îmbătrânirea pădurilor existente le reduce capacitatea de creștere și de absorbție a carbonului, iar episoadele extreme de căldură și secetă reduc fotosinteza și productivitatea arborilor.

Aceste impacturi pot avea efecte persistente timp de ani de zile, slăbind pădurile și exacerbând mortalitatea pădurilor și pierderile în capacitatea de sechestrare a carbonului, potrivit cercetării.

Poate fi inversat

Pentru a inversa această situație, autorii studiului propun un set de măsuri prioritare.

Primul obiectiv este îmbunătățirea monitorizării pădurilor la nivel european și asigurarea unor date robuste, continue și armonizate privind starea pădurilor, sănătatea acestora și diferitele compartimente de carbon, inclusiv solurile forestiere.

Aceste cunoștințe, subliniază ei, sunt esențiale pentru dezvoltarea de modele matematice îmbunătățite, precum și a unor politici eficiente și acțiuni practice care vor restabili aceste absorbante de carbon și vor consolida rezistența ecosistemelor forestiere în viitor.

În același timp, aceștia pledează pentru o transformare profundă a modului în care sunt gestionate pădurile europene, care, în opinia lor, trebuie să meargă dincolo de producerea de lemn.

„Trebuie să ne angajăm într-o gestionare durabilă și inteligentă care să considere pădurile ca spații care ne oferă mult mai multe servicii, cum ar fi protecția solului, reglarea ciclului apei și habitat pentru faună și floră. Pădurile cu mai multe specii și structuri mai diverse sunt mai rezistente la schimbările climatice”, potrivit lui Josep Peñuelas, cercetător CSIC la CREAF.

Aceasta implică un echilibru între activitățile productive, cum ar fi exploatarea forestieră, și conservarea habitatelor naturale, alternând zonele desemnate pentru producția durabilă de lemn cu altele rezervate pentru o conservare strictă.

Această diversificare ajută la protejarea biodiversității și la menținerea carbonului stocat în diferite compartimente forestiere, cum ar fi lemnul viu, lemnul mort și solul, potrivit experților.