Parada militară din Coreea de Nord: 10 octombrie trebuia să fie zi de sărbătoare pentru Kim Jong Un. În schimb, liderul se confruntă cu provocări majore

  • Sâmbătă, 10 octombrie, se împlinesc 75 de ani de la fondarea Partidului Muncitorilor din Coreea
  • Cu această ocazie, se aşteaptă ca ţara să îşi adapteze paradele militare obişnuite, pe fondul pandemiei de COVID-19
  • Unii experţi consideră că Phenianul ar putea profita de această ocazie pentru a dezvălui o nouă „armă strategică”
6147 afişări
Imaginea articolului Parada militară din Coreea de Nord: 10 octombrie trebuia să fie zi de sărbătoare pentru Kim Jong Un. În schimb, liderul se confruntă cu provocări majore

FOTO: Profimedia

În data de 7 mai 2016, cel mai tânăr dictator din lume le-a făcut o promisiune îndrăzneaţă celor aproximativ 25 de milioane de locuitori ai Coreei de Nord. La doar 32 de ani, Kim Jong Un vorbea despre o îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor de trai în următorii cinci ani şi despre o ţară socialistă ce avea să devină „extrem de civilizată”, unde oamenii se vor bucura de „condiţiile pentru a duce o viaţă bogată după bunul plac”, relatează CNN.

Obiectivul era ambiţios, la limita imposibilului. La acea vreme, Coreea de Nord era una dintre ţările sărace de pe Glob şi un paria internaţional constrâns de sancţiuni economice pentru cercetările insistente în domeniul armelor nucleare. 

Kim se arăta încrezător că, după ce a eliminat zeci de oficiali care au slujit sub conducerea tatălui său, o nouă echipă de lideri ar putea schimba lucrurile. Dar viziunea economică pe care Kim Jong Un a prezentat-o ​​la primul Congres al Partidului Muncitorilor Coreeni din 1980 şi până la momentul respectiv nu a fost susţinută decât de un plan vag, conceput pe o perioadă de cinci ani. Obiectivele au rămas măreţe doar pe hârtie, în lipsa unor măsuri concrete, menite să pună lucrurile în mişcare. 

Sâmbătă, 10 octombrie, se împlinesc 75 de ani de la fondarea Partidului Muncitorilor din Coreea, partidul comunist aflat la conducerea statului de la înfiinţarea sa. Iar până acum, Kim Jong Un s-ar fi putut aştepta la atingerea unui stadiu în care să poată sărbători succesul economic al ţării sale într-o zi atât de importantă pentru Coreea de Nord.

Dar ultimii ani nu au decurs conform ideilor măreţe enunţate de Kim Jong Un şi, până la jumătatea lunii august a anului 2020, liderul nord-coreean a recunoscut ceea ce devenise deja mult prea evident: planul eşuase.

Potrivit unui raport publicat de agenţia de ştiri KCNA din Coreea de Nord, Kim spune că de vină sunt „provocările neaşteptate şi inevitabile în diferite aspecte” şi „situaţia regiunii din jurul peninsulei coreene”. Mass-media de stat nu a specificat despre ce provocări este vorba, dar printre acestea se pot număra sancţiunile, pandemia de coronavirus, dar şi inundaţiile recente.

Ziua de 10 octombrie va fi în continuare sărbătorită, deşi este de aşteptat ca ţara să îşi adapteze paradele militare obişnuite pe fondul pandemiei de COVID-19. O serie de imagini prin satelit din august şi septembrie par să surprindă repetiţii pentru acest eveniment, arată o analiză a site-ului de specialitate 38 North. Mai mult, unii experţi consideră că Phenianul ar putea profita de această ocazie pentru a dezvălui o nouă „armă strategică” sugerată de Kim Jong Un încă din luni ianuarie.

Data de 10 octombrie simboliza, însă, mai mult decât o simplă paradă militară. Reprezenta ziua în care Kim Jong Un ar fi celebrat realizările din ultimii cinci ani. În schimb, liderul din Coreea de Nord trebuie să marcheze ocazia în timp ce se confruntă cu cele mai descurajante provocări pe care le-a văzut de când a preluat puterea.

Armele nucleare şi economia în Coreea de Nord: O strategie pe jumătate terminată

La doi ani după preluarea puterii din 2012, Kim Jong Un a anunţat că ţara va beneficia de o nouă strategie naţională de dezvoltare a programului de arme nucleare, lucrând simultan la îmbunătăţirea economiei. Cu toate acestea, cele două obiective au primit atenţie disproporţionată. Coreea de Nord a fost mult mai preocupată de dezvoltarea rachetelor balistice şi armelor nucleare, în timp ce economia s-a deteriorat an de an. 

În 2017, Kim Jong Un a testat cu succes o bombă cu hidrogen şi trei rachete balistice intercontinentale, arme proiectate să livreze focoase nucleare pe distanţe lungi. Progresele făcute de Coreea de Nord au stârnit tensiuni şi îngrijorări ale marilor puteri, în special Statelor Unite ale Americii şi aliaţilor săi.

Programul de arme nucleare din Coreea de Nord a fost extrem de costisitor, nu numai în ceea ce priveşte resursele umane şi materiale. Fiecare test a reprezentat o provocare majoră adresată comunităţii internaţionale, sancţionată în consecinţă de rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

La începutul anului 2018, Kim Jong Un a schimbat macazul şi a îmbrăţişat calea diplomaţiei. În doar şase luni, dictatorul şi-a construit imaginea unui om de stat dispus să negocieze cu liderii din China, Coreea de Sud, Singapore şi SUA.

Ce anume l-a motivat să oprească testarea armelor şi să iasă din izolare este încă un subiect intens dezbătut. Administraţia preşedintelui american Donald Trump susţine că sancţiunile propuse cu precădere de Washington nu i-au dat de ales. Pe de altă parte, Kim Jong Un a declarat în martie 2018 că ţara sa nu mai are nevoie de teste suplimentare deoarece dezvoltarea bombelor nucleare şi a rachetelor necesare pentru a le livra a fost finalizată. Diplomaţia era următoarea mişcare logică.

Coreea de Nord & SUA: Trei întâlniri, doi lideri, un mare dezacord

Donald Trump şi Kim Jong Un s-au întâlnit de trei ori:

COVID-19 în Coreea de Nord. Efectele negative ale epidemiei de coronavirus

Coreea de Nord este una dintre cele mai izolate ţări din lume, dar apropierea geografică şi relaţiile sale cu China au ridicat imediat un semnal de alarmă atunci când coronavirusul a apărut în oraşul Wuhan.

Călătoriile în străinătate erau deja limitate chiar şi înainte de pandemie, dar în luna ianuarie ţara şi-a închis graniţele, a anunţat o „urgenţă de stat” şi a înfiinţat sedii anti-epidemice în toată Coreea de Nord.

Cu toate acestea, Phenianul depinde în mare măsură de comerţul cu China pentru a-şi menţine economia pe linia de plutire. Restricţionarea frontierei a afectat puternic situaţia economică a ţării, iar volumul total al schimburilor comerciale dintre cele două state s-a prăbuşit înainte de a creşte din nou în iunie, potrivit datelor vamale chineze raportate de site-ul NK News.

Inundaţiile severe provocate de furtunile din această vară au „secătuit” însă şi mai mult resursele. Având în vedere că pandemia s-a dezlănţuit şi sancţiunile sunt încă în vigoare, a devenit tot mai clar că obiectivul lui Kim de a oferi poporului său o „viaţă bogată şi extrem de civilizată” nu a fost atins. Kim Jong Un a admis acest lucru în luna august, iar KCNA a transmis că în Coreea de Nord se va forma un nou Congres al Partidului pentru a evalua situaţia.

Este de aşteptat ca liderul nord-coreean să anunţe un nou plan de cinci ani la începutul anului viitor.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici